Lecții

Carduri

Îndoaie foaia pe linia punctată: citești întrebarea din stânga, spui răspunsul, apoi verifici în dreapta.

Lecția 1 · Ciclul frigorific: drumul agentului prin circuit (21 carduri)

Lecția 2 · Presiune, temperatură și saturație (19 carduri)

Lecția 3 · Compresorul (21 carduri)

Lecția 4 · Condensatorul (18 carduri)

Lecția 5 · Subrăcirea (18 carduri)

Lecția 6 · Dispozitivul de expansiune (20 carduri)

Lecția 7 · Vaporizatorul (18 carduri)

Lecția 8 · Supraîncălzirea (20 carduri)

Lecția 9 · Agenți frigorifici, uleiuri și siguranță (21 carduri)

Lecția 10 · Split și pompa de căldură (20 carduri)

Lecția 11 · Instrumente și măsurători (20 carduri)

Lecția 12 · Montaj: țevi, brazare, probă cu azot (20 carduri)

Lecția 13 · Vidarea instalației (19 carduri)

Lecția 14 · Încărcare, recuperare, reciclare (19 carduri)

Lecția 15 · Detectarea scurgerilor (18 carduri)

Lecția 16 · Placa inverter și reglarea turației (20 carduri)

Lecția 17 · Diagnostic pe simptome (21 carduri)

Lecția 18 · Eficiență, ventilație, încălzire, solar (20 carduri)

Întrebări grilă

Răspunsul și explicația sunt imediat sub fiecare întrebare. Întrebările marcate cu ★ sunt cele grele.

Lecția 1 · Ciclul frigorific: drumul agentului prin circuit (33 întrebări)

1. Ce stare are agentul la ieșirea din dispozitivul de expansiune?

   1. Vapori supraîncălziți la presiune înaltă
   2. Amestec lichid-vapori la presiune joasă
   3. Lichid subrăcit la presiune înaltă
   4. Vapori saturați la presiune înaltă

   Răspuns: B — La expansiune presiunea și temperatura scad brusc și rezultă un amestec de lichid și vapori LP.

2. De ce poate agentul să cedeze căldură spre un exterior cald?

   1. Pentru că vaporizatorul îl răcește sub temperatura exterioară
   2. Pentru că filtrul deshidrator îi scade temperatura
   3. Pentru că compresorul îi ridică presiunea, deci și temperatura de condensare
   4. Pentru că tubul capilar îi mărește presiunea

   Răspuns: C — Compresorul ridică presiunea vaporilor până la valori la care condensarea are loc la temperatură relativ mare.

3. De ce vaporii trebuie să ajungă în compresor fără lichid?

   1. Lichidul este incompresibil și deteriorează compresorul
   2. Lichidul ar crește presiunea de condensare prea încet
   3. Lichidul ar bloca filtrul deshidrator
   4. Lichidul ar scădea temperatura camerei prea mult

   Răspuns: A — Lichidul nu se poate comprima; ajuns în compresor îl distruge, de aceea există supraîncălzirea și separatorul de lichid.

4. Care proces al ciclului apare ca linie verticală pe diagrama P-h?

   1. Condensarea
   2. Supraîncălzirea vaporilor
   3. Compresia
   4. Laminarea (expansiunea)

   Răspuns: D — Laminarea (expansiunea în ventil, 6-7) apare ca linie verticală pe diagrama P-h.

5. O pompă de căldură are EER ideal de 3. Cât este COP-ul ei ideal?

   1. 2
   2. 4
   3. 3
   4. 6

   Răspuns: B — La ciclul ideal COP = EER + 1, deci 3 + 1 = 4.

6. Măsori pe un split (exterior 35°C) 15 bar pe linia după condensator. Ce stare și temperatură aproximativă are agentul acolo, după exemplul din curs?

   1. Gaz cald, 80-100°C
   2. Gaz rece, 7-10°C
   3. Lichid cald, circa 35°C
   4. Lichid rece, circa 0°C

   Răspuns: C — În exemplul din curs, după condensator agentul este lichid cald la 15 bar și 35°C.

7. Refaci ordinea pe linia de lichid la un sistem cu pump-down. Ce vine imediat înaintea ventilului de expansiune?

   1. Vizorul de lichid
   2. Filtrul deshidrator
   3. Ventilul electromagnetic
   4. Vaporizatorul

   Răspuns: C — Ordinea este filtru → vizor → ventil electromagnetic → ventil de expansiune → vaporizator.

8. Care parte a schimbului de căldură din condensator este cea mai mare?

   1. Condensarea, căldură latentă, 60-70%
   2. Răcirea vaporilor, căldură sensibilă, 60-70%
   3. Subrăcirea, căldură sensibilă, 20-30%
   4. Condensarea, căldură sensibilă, 10%

   Răspuns: A — Condensarea (4-5) schimbă doar căldură latentă, 60-70%; răcirea vaporilor 20-30%, subrăcirea circa 10%.

9. ★ Pe un split în răcire (exterior 35°C) măsori pe traseu 4 bar și circa 0°C, pe agent încă nefiert complet. Unde se află agentul în ciclu, după exemplul din curs?

   1. Pe aspirație, vapori ușor supraîncălziți spre compresor
   2. La ieșirea din condensator, lichid înainte de filtru
   3. După laminare, amestec lichid-vapori spre vaporizator
   4. Pe refulare, după pierderile de sarcină dintre compresor și condensator

   Răspuns: C — 4 bar și 0°C corespund lichidului rece de după expansiune. Gazul rece de pe aspirație are tot 4 bar, dar 7-10°C, pentru că s-a supraîncălzit.

10. ★ Vrei să verifici că la valva de expansiune a unei pompe de căldură ajunge doar lichid. În circuitul simplu din ghid, unde e indicatorul de nivel?

    1. După uscător, înaintea valvei de expansiune
    2. Între compresor și condensator, pe refulare
    3. Între condensator și receptor, înainte de uscător
    4. După evaporator, lângă sonda evaporatorului

    Răspuns: A — Ordinea din ghid este compresor, condensator, receptor, uscător, indicator de nivel, valvă de expansiune. Înainte de receptor lichidul nu a fost încă separat și uscat.

11. ★ De ce condensatorul trebuie dimensionat pentru mai multă căldură decât preia vaporizatorul?

    1. Pentru că aerul exterior e mai cald decât aerul din încăperea răcită
    2. Pentru că o parte din căldură se pierde pe țevile de refulare
    3. Pentru că subrăcirea cere o rezervă de circa o treime
    4. Pentru că la căldura preluată se adaugă energia compresorului

    Răspuns: D — Energia nu se pierde: căldura din vaporizator plus circa ⅓ de la compresor trebuie cedate pe partea de înaltă presiune. Temperatura exterioară influențează presiunea, nu bilanțul de energie.

12. ★ O pompă de căldură cu COP 4 livrează 8 kW în încălzirea în pardoseală. Câtă căldură vine din sursa rece, după bilanțul din ghid?

    1. 8 kW
    2. 6 kW
    3. 2 kW
    4. 4 kW

    Răspuns: B — La COP 4 avem 3 părți căldură din sursă și 1 parte energie electrică: din 8 kW, 2 kW sunt electrici și 6 kW vin din sursă. 2 kW este consumul compresorului, nu aportul sursei.

13. ★ De ce o pompă de căldură poate lua căldură din sol la 10°C, deși casa are nevoie de apă mai caldă?

    1. Compresorul aspiră căldura din sol, oricare i-ar fi temperatura
    2. Agentul din evaporator e mai rece decât solul
    3. Legea a doua nu se aplică într-un circuit închis ermetic
    4. La presiune înaltă căldura trece singură de la rece la cald

    Răspuns: B — Fiecare transfer respectă „de la cald la rece”: în evaporator agentul e mai rece decât sursa. Compresorul ridică apoi presiunea, dar nu încalcă legea a doua.

14. ★ La o cameră cu pump-down, termostatul s-a satisfăcut și ventilul electromagnetic a închis, dar compresorul nu se mai oprește. Ce verifici întâi?

    1. Termostatul, care ar trebui să taie compresorul
    2. Presostatul de înaltă de pe refulare
    3. Ventilul de expansiune, care nu închide
    4. Presostatul de joasă și reglajul lui

    Răspuns: D — La pump-down termostatul închide doar ventilul, iar compresorul golește partea de joasă până îl oprește presostatul de joasă. Termostatul nu comandă direct compresorul în această schemă.

15. ★ Ce proces al ciclului are loc imediat după terminarea evaporării, cât agentul este încă în vaporizator?

    1. Supraîncălzirea vaporilor
    2. Răcirea vaporilor supraîncălziți în condensator
    3. Subrăcirea lichidului
    4. Pierderile de sarcină pe aspirație

    Răspuns: A — Supraîncălzirea vaporilor (8-9) urmează după terminarea evaporării. Răcirea vaporilor supraîncălziți (3-4) are loc pe partea de înaltă, iar pierderile pe aspirație (9-1) vin după supraîncălzire, pe țeava spre compresor.

16. ★ Compresorul e oprit de mult și presiunile s-au egalizat. Unde e presiunea cea mai mare, după manual?

    1. Pe refulare, între compresor și condensator
    2. În condensator și în filtrul deshidrator
    3. În vaporizator, aspirație și compresor
    4. Peste tot aceeași, oricare ar fi condițiile

    Răspuns: C — Refularea are presiunea cea mai mare în funcționare; în repaus, după egalizare, manualul indică vaporizatorul, aspirația și compresorul.

17. ★ De ce, la presiune de vaporizare mică, motorul compresorului se răcește mai slab?

    1. Raportul de compresie scade și motorul lucrează în gol
    2. Ajunge agent lichid în motor și îl încălzește puternic
    3. Presiunea de refulare scade și frânează motorul electric
    4. Circulă mai puțin agent, care răcește parțial motorul

    Răspuns: D — Circulația agentului răcește parțial motorul; la presiune de vaporizare mică circulă mai puțin agent. Lichidul în compresor e o altă problemă (lovitură hidraulică), nu cauza încălzirii aici.

18. ★ La un AC auto, spre ventilul de expansiune ajung bule de gaz și umiditate. Ce componentă dintre condensator și ventil nu își face rolul?

    1. Filtrul de habitaclu
    2. Butelia deshidratoare
    3. Ambreiajul compresorului
    4. Blower-ul vaporizatorului

    Răspuns: B — Butelia deshidratoare separă gazul și umiditatea, ca la ventil să ajungă doar lichid. Filtrul de habitaclu filtrează aerul din mașină, nu agentul.

19. ★ Într-o mașină pe vreme umedă, clima e pe recirculare și geamurile rămân aburite. Ce setare ajută, după clip?

    1. Aer proaspăt din exterior
    2. Recirculare, care răcește mai repede
    3. Blower oprit ca să nu sufle umezeală
    4. Filtrul de habitaclu scos temporar

    Răspuns: A — Aerul proaspăt ventilează și dezaburește geamurile. Recircularea chiar răcește mai repede, dar nu e soluția pentru aburire.

20. ★ La o mașină electrică, cum e antrenat compresorul de aer condiționat?

    1. Curea luată de la motorul electric de tracțiune al roților
    2. Ambreiaj electromagnetic cuplat pe transmisie
    3. Motor electric alimentat din bateria de înaltă tensiune
    4. Curea și ambreiaj, exact ca la motorul termic

    Răspuns: C — La EV compresorul are motor electric pe bateria de înaltă tensiune, fără curea. Cureaua și ambreiajul sunt la mașinile cu motor termic.

21. ★ La un frigider, becul nu se aprinde la deschiderea ușii, dar compresorul pornește și oprește normal. Ce element e cel mai probabil implicat?

    1. Termostatul de pe fază
    2. Întrerupătorul de la ușă
    3. Releul de pornire al compresorului
    4. Filtrul deshidratator

    Răspuns: B — Întrerupătorul ușii comandă becul. Termostatul și releul țin de compresor, care merge normal.

22. ★ La un frigider, temperatura din interior a trecut de setare și termostatul a închis contactul, dar compresorul nu pornește. Prin ce element trece comanda spre compresor?

    1. Prin întrerupătorul ușii
    2. Prin tubul capilar
    3. Prin condensatorul cu aripioare
    4. Prin releu

    Răspuns: D — Termostatul de pe fază pornește compresorul prin releu. Întrerupătorul ușii comandă doar becul.

23. ★ De ce agentul iese din tubul capilar ca amestec, nu ca lichid pur?

    1. Vaporizatorul împinge vapori înapoi spre capătul capilarului
    2. Lichidul nu a fost subrăcit deloc în condensator
    3. Presiunea scade brusc și o parte vaporizează imediat
    4. Filtrul deshidratator adaugă vapori în lichidul care trece

    Răspuns: C — La căderea bruscă de presiune, 5-10% din agent devine vapori chiar în capilar. Subrăcirea insuficientă nu e cauza normală a acestui amestec.

24. ★ O clădire are un chiller care răcește apă, iar apa trece prin ventiloconvectoare în birouri. Cum se clasifică sistemul?

    1. Expansiune indirectă, prin fluid intermediar
    2. Expansiune directă, agentul răcește aerul din birouri
    3. Condiționator autonom de tip split multiplu
    4. Expansiune directă cu recuperare de căldură

    Răspuns: A — Chiller + ventiloconvectoare înseamnă schimb de căldură prin apă, deci expansiune indirectă. La split agentul schimbă căldură direct cu aerul.

25. ★ De ce valoarea EER dintr-un singur punct de funcționare nu arată bine consumul pe tot anul?

    1. EER se măsoară doar în regim de încălzire, nu în regim de răcire
    2. EER include deja pierderile pe țevi, deci iese mereu mai mic
    3. Punctul de funcționare e ales mereu la sarcină parțială
    4. Condițiile variază; indicele sezonier include sarcina parțială

    Răspuns: D — CDP/REE descriu un punct dat; REES/SEER include sarcina parțială, importantă la condiții variabile. EER este chiar indicatorul de răcire.

26. ★ Calculezi din entalpii un EER ideal, dar instalația reală dă mai puțin. De ce?

    1. Contează schimbătoarele, pierderile de sarcină și compresorul
    2. Relația COP = EER + 1 nu se aplică decât la pompele de căldură
    3. Entalpiile se citesc doar la presiune atmosferică
    4. Subrăcirea din realitate crește puterea absorbită

    Răspuns: A — Ciclul real include eficiența schimbătoarelor, pierderile de sarcină și randamentul compresorului. Relația COP = EER + 1 e valabilă pentru ciclul ideal, nu doar la pompe.

27. ★ Într-o bucătărie închisă lași ușa frigiderului deschisă, sperând să răcești camera. Ce se întâmplă, după legile din curs?

    1. Se răcește încet, cât timp compresorul merge continuu
    2. Nu se răcește: căldura scoasă ajunge tot în cameră
    3. Temperatura rămâne exact aceeași, fiind un circuit închis
    4. Se răcește doar zona din fața frigiderului, restul rămâne

    Răspuns: B — Frigiderul dispersează căldura scoasă în bucătărie, iar energia compresorului se adaugă. Varianta „rămâne la fel” ignoră aportul compresorului.

28. ★ Un magazin vrea să folosească instalația frigorifică pentru a încălzi apă. De unde se poate recupera căldura?

    1. De la vaporizator, unde se preia căldura
    2. De pe linia de aspirație spre compresor
    3. De pe partea de înaltă presiune
    4. De după ventilul de expansiune

    Răspuns: C — Căldura absorbită plus energia compresorului trebuie eliberate pe partea de înaltă presiune sau reutilizate. La vaporizator agentul preia căldură, nu cedează.

29. ★ La un grup compresor-condensator cu ventil de expansiune, ce componentă e standard ca zonă tampon pentru lichid?

    1. Rezervorul de lichid
    2. Separatorul de lichid
    3. Vizorul de lichid
    4. Butelia deshidratoare

    Răspuns: A — Rezervorul de lichid e standard la aceste grupuri, iar ventilul reglează nivelul din zona lui tampon. Separatorul de lichid se pune pe aspirație, cu alt rol.

30. ★ Pe un compresor Danfoss, un coleg leagă conducta venită de la vaporizator la racordul „E”. Ce spui?

    1. E corect: „E” e aspirația, iar „C” e refularea
    2. E greșit: aspirația se leagă la racordul „D”
    3. E corect, dacă „C” rămâne liber pentru proces
    4. E greșit: „E” e refularea, aspirația e „C”

    Răspuns: D — „E” = refulare spre condensator, „C” = aspirație de la vaporizator, „D” = racord de proces. „D” nu e pentru aspirație.

31. ★ Pe primele spire ale condensatorului, la aceeași presiune, temperatura agentului scade de la gaz cald la circa 50-60°C. Ce proces vezi?

    1. Condensarea agentului, cu căldură latentă
    2. Pierderile de sarcină de la refulare
    3. Răcirea vaporilor supraîncălziți
    4. Subrăcirea lichidului înainte de filtru

    Răspuns: C — Răcirea vaporilor supraîncălziți în condensator (3-4) aduce vaporii până la saturație cu căldură sensibilă, iar temperatura scade. În condensare (4-5) temperatura ar rămâne constantă la un fluid pur.

32. ★ Apa sărată intră în evaporatorul unei pompe de căldură la 10°C și trebuie să iasă la 6°C. Agentul fierbe însă la 8°C. Ce se întâmplă?

    1. Apa ajunge la 6°C, dar mult mai încet
    2. Apa nu poate coborî la 6°C
    3. Apa ajunge la 6°C dacă debitul de apă crește
    4. Apa se răcește sub 6°C, agentul fiind sub 10°C

    Răspuns: B — Căldura trece doar de la cald la rece: apa nu se poate răci sub temperatura agentului. Creșterea debitului nu schimbă această limită.

33. ★ La un split cu capilar în unitatea exterioară, țeava subțire dintre unități e rece și transpiră. De ce?

    1. Expansiunea continuă în țevile dintre unități
    2. Pe ea circulă lichid cald de 35°C care condensează
    3. Este conducta de gaz cald, izolată insuficient
    4. Pe ea circulă vaporii supraîncălziți de la aspirație

    Răspuns: A — Cursul arată că expansiunea are loc în capilar și în țevile UE-UI, la circa 4-6 bar și ~0°C. Lichidul cald de 35°C n-ar face țeava rece.

Lecția 2 · Presiune, temperatură și saturație (33 întrebări)

1. În condensator, între primele picături de lichid și ultimele bule de vapori, temperatura agentului pur:

   1. Crește continuu
   2. Rămâne constantă
   3. Scade continuu
   4. Oscilează

   Răspuns: B — Pe porțiunea de saturație vaporii și lichidul sunt în echilibru, la temperatura constantă tk.

2. De ce agentul poate fierbe în vaporizator la temperatură joasă?

   1. Pentru că filtrul îi scoate umiditatea
   2. Pentru că are volum specific mare
   3. Pentru că presiunea lui este scăzută
   4. Pentru că este lichid subrăcit

   Răspuns: C — Punctul de fierbere depinde de presiune; căderea de presiune permite fierberea la temperatură joasă.

3. De ce nu e bine să judeci o instalație doar după presiunea citită?

   1. Presiunea e doar un indiciu; starea reală o arată saturația, SH și SC
   2. Manometrele nu măsoară corect la agenții moderni
   3. Presiunea este aceeași în toate punctele circuitului
   4. Presiunea nu depinde de temperatura exterioară

   Răspuns: A — Nu există o presiune corectă fixă; se convertește în temperatură de saturație și se calculează SH și SC.

4. Un frigider cu R600a lucrează la -25 °C în vaporizator. Ce presiune absolută are acolo, după tabel?

   1. 2,03 bar
   2. 1,07 bar
   3. 2,50 bar
   4. 0,58 bar

   Răspuns: D — Tabelul dă pentru R600a 0,58 bar absolut la -25 °C, adică sub presiunea atmosferică.

5. O unitate a stat oprită toată noaptea afară, cu presiunile egalizate. De ce depinde presiunea citită?

   1. De sarcina spațiului răcit
   2. De temperatura agentului, adică a mediului
   3. De turația compresorului
   4. De debitul de aer din vaporizator

   Răspuns: B — Presiunea statică depinde de temperatura agentului; la unitatea oprită afară o dă temperatura ambiantă.

6. O instalație are aer pătruns în circuit. Ce observi probabil?

   1. Presiune de condensare mai mare
   2. Presiune de aspirație mai mare
   3. Temperatură de refulare mai mică
   4. Consum de energie mai mic

   Răspuns: A — Gazele necondensabile cresc presiunea de condensare și consumul de energie.

7. Cum se comportă un agent zeotrop la schimbarea de fază, la presiune constantă?

   1. Temperatura rămâne constantă, ca la fluid pur
   2. Presiunea crește odată cu temperatura
   3. Temperatura variază pe un interval numit glide
   4. Nu are punct de rouă

   Răspuns: C — La zeotrop temperatura nu rămâne constantă; intervalul se numește glide.

8. Ce procent din vapori are aproximativ agentul la intrarea în vaporizator, după o schemă din curs?

   1. 0%
   2. 50…60%
   3. 90…100%
   4. 15…25%

   Răspuns: D — Schema dă titlul de vapori la intrare circa 15…25%; cursul de bază indică însă circa 10%.

9. ★ La o cameră de congelare cu R404A citești 2,2 bar pe aspirație. Ce temperatură de saturație corespunde, după manual?

   1. -32°C
   2. -24°C
   3. -18°C
   4. -20°C

   Răspuns: C — În exemplul R404A, 2,2 bar ↔ -18°C, iar 0,9 bar ↔ -32°C. -32°C e valoarea pentru presiunea mai mică.

10. ★ Pui în funcțiune o cameră de fructe și legume (0/+2°C, ΔT 6 K) cu R134a. Ce presiune de vaporizare orientativă aștepți?

    1. 1,3–1,5 bar
    2. 1,0–1,1 bar
    3. 0,6 bar
    4. 0,8–0,9 bar

    Răspuns: A — Tabelul dă 1,3–1,5 bar pentru fructe/legume. 1,0–1,1 bar e camera de carne cu aer forțat, la ΔT 10 K.

11. ★ De ce camera de carne cu aer natural are presiune de vaporizare mai mică decât cea cu aer forțat, la aceeași temperatură în cameră?

    1. Aerul natural are umiditate mai mare și apasă pe vaporizator
    2. Ventilatorul ridică presiunea din vaporizator prin suflare
    3. Cu aer natural se folosește un agent cu presiuni mai mici
    4. ΔT mai mare cere vaporizare la temperatură mai joasă

    Răspuns: D — Aerul natural lucrează cu ΔT 12 K față de 10 K, deci agentul fierbe mai jos și presiunea e 0,8–0,9 bar, nu 1,0–1,1 bar. Presiunea urmează temperatura de saturație, nu suflarea aerului.

12. ★ Un frigider cu R600a stă oprit într-o cameră la +20°C, cu presiunile egalizate. Ce presiune absolută aștepți în circuit?

    1. Circa 5,7 bar
    2. Circa 3,0 bar
    3. Circa 0,58 bar
    4. Circa 8,4 bar

    Răspuns: B — La +20°C R600a are 3,0 bar abs. 5,7 bar e R134a la aceeași temperatură, iar 0,58 bar e R600a la -25°C.

13. ★ De ce o neetanșeitate pe partea de joasă a unui congelator cu R600a (-25°C) poate trage aer în circuit?

    1. Temperatura critică de 135°C favorizează intrarea aerului
    2. Presiunea absolută e 0,58 bar, sub cea atmosferică
    3. Punctul de fierbere -11,6°C dă o presiune foarte mare
    4. Agentul inflamabil consumă oxigen și creează vid

    Răspuns: B — La -25°C R600a are 0,58 bar abs, sub 1 atm, deci aerul și umiditatea pot intra. Presiunea peste atmosferică în tot circuitul e exact ce previne asta.

14. ★ Reglezi în serie un presostat cu un termostat KP61 setat la 1°C. Ce presiune corespunde, după exemplul din manual?

    1. 2,6 bar
    2. 1,6 bar
    3. 1,0 bar
    4. 2,2 bar

    Răspuns: D — Exemplul KP61 dă 1°C ↔ 2,2 bar și 5°C ↔ 2,6 bar. 2,6 bar ar corespunde setării de 5°C.

15. ★ Uleiul din carter e la 12°C, iar temperatura de saturație a agentului la presiunea din carter e 8°C. E sigură protecția la migrarea agentului?

    1. Nu, uleiul trebuie să fie cu 10 K peste saturație
    2. Da, uleiul e mai cald decât temperatura de saturație
    3. Da, uleiul e deja peste 10°C, deci e suficient
    4. Nu, uleiul trebuie ținut sub saturație

    Răspuns: A — Protecția e sigură doar cu uleiul la 10 K peste saturație, adică aici cel puțin 18°C. Faptul că e doar ceva mai cald nu împiedică condensarea în compresor.

16. ★ La o pompă de căldură crești evaporarea cu 1 K și scazi condensarea cu 1 K. Cât câștigi aproximativ la COP?

    1. 2–3%
    2. 10–15%
    3. 4–6%
    4. Sub 1%

    Răspuns: C — Fiecare 1 K aduce +2–3% la COP; două grade favorabile dau circa 4–6%. 2–3% ar fi pentru un singur K.

17. ★ De ce o pompă de căldură e mai eficientă când turul încălzirii e mai rece și sursa mai caldă?

    1. Compresorul lucrează la turație maximă și are randament mai bun
    2. Apa rece din tur crește presiunea de condensare
    3. Sursa caldă scade căldura latentă necesară
    4. Diferența mică permite evaporare mai sus și condensare mai jos

    Răspuns: D — Eficiența crește cu diferența mai mică dintre sursă și tur, iar fiecare K la evaporare/condensare contează. Presiune de condensare mai mare ar scădea COP-ul, nu l-ar crește.

18. ★ Un amestec are glide sub 1°C. Cum se numește după curs?

    1. Zeotrop cu glide mare
    2. Nearm
    3. Azeotrop pur
    4. Fluid pur

    Răspuns: B — Glide foarte mic (<1°C) se numește „nearm”. Azeotropul menține temperatura constantă, ca un fluid pur.

19. ★ Pe ultimii metri ai vaporizatorului, la aceeași presiune, temperatura țevii urcă peste t0. Ce înseamnă?

    1. Vaporizarea s-a terminat, vaporii se supraîncălzesc
    2. Agentul încă fierbe și preia în continuare căldură latentă
    3. Presiunea a crescut local spre ieșirea vaporizatorului
    4. Agentul începe să condenseze pe țeavă

    Răspuns: A — După ultima picătură temperatura nu mai e fixată la t0 și vaporii ies ușor supraîncălziți. Cât timp fierbe, temperatura rămâne constantă.

20. ★ Un tehnician vede o presiune de condensare peste 25 bar la +35°C exterior pe un R-410A și declară instalația defectă după această regulă. Unde greșește?

    1. Regula de 25 bar se referă la presiunea de vaporizare
    2. 25 bar e valoare absolută, deci citirea e sigur bună
    3. Regula de 25 bar nu vizează agenții de presiune mare
    4. Regula e valabilă doar la +25°C temperatură ambiantă

    Răspuns: C — Ghidul dă max. 25 bar la +35°C ca cerință uzuală, cu excepția R-410A și R-744. Valorile orientative de ~25°C ambiant sunt altă regulă, pentru tabelele de presiuni.

21. ★ Compari doi agenți pentru aceeași instalație; unul are vâscozitate mai mare. La ce trebuie să fii atent?

    1. Volum specific mai mare, deci un compresor mai mare
    2. Căderi de presiune mai mari, alte conducte
    3. Căldură latentă mai mică și efect frigorific mai slab
    4. Temperatură critică mai mică la condensare

    Răspuns: B — Vâscozitatea determină căderile de presiune și influențează dimensionarea conductelor. Mărimea compresorului ține de volumul specific, altă proprietate.

22. ★ De ce un agent bun pentru climatizare nu e eficient într-o instalație de refrigerare?

    1. Presiunile din climatizare sunt prea mici pentru refrigerare
    2. Uleiul de climatizare nu circulă prin vaporizatoare mici
    3. În refrigerare nu există condensare, doar vaporizare
    4. Proprietățile variază cu temperatura de vaporizare

    Răspuns: D — Proprietățile agentului se schimbă cu temperatura, iar refrigerarea lucrează la vaporizare mult mai joasă. Problema nu e uleiul, ci regimul de temperatură.

23. ★ Doi agenți circulă cu același debit masic. Agentul A are căldură latentă de vaporizare mai mare. Ce rezultă în vaporizator?

    1. B preia mai mult, fierbe mai ușor
    2. Preiau la fel, căldura ține doar de presiune
    3. A preia mai multă căldură pe fiecare kg
    4. A preia mai mult doar dacă are glide

    Răspuns: C — Efectul frigorific (căldura/kg) depinde de căldura latentă de vaporizare. Faptul că un agent „fierbe ușor” nu îi mărește căldura preluată pe kg.

24. ★ Presiunea de aspirație a unui sistem s-a schimbat față de ieri. Care factor NU e trecut de sursă printre cei de care depinde ea direct?

    1. Temperatura exterioară
    2. Sarcina frigorifică a instalației
    3. Debitul de aer sau apă prin vaporizator
    4. Temperatura de evaporare a agentului

    Răspuns: A — Aspirația depinde de temperatura de evaporare, sarcină și debitul de aer/apă. Temperatura exterioară e trecută la presiunea de refulare.

25. ★ Afară sunt 38°C, iar colegul spune că split-ul are „presiune greșită” fiindcă nu seamănă cu tabelul orientativ. Ce faci?

    1. Corectezi încărcătura până presiunea ajunge la cea din tabel
    2. Accepți citirea, la 38°C presiunea nu mai contează deloc
    3. Compari presiunea cu punctul de fierbere din tabelul agentului
    4. Tabelul e pentru ~25°C; calculezi saturația, SH și SC

    Răspuns: D — Nu există o presiune corectă fixă; valorile sunt orientative la circa 25°C. Încărcarea după presiunea din tabel ignoră condițiile reale.

26. ★ Ce umiditate relativă tipică dă manualul pentru camerele de fructe și legume?

    1. 90%
    2. 85%
    3. 75%
    4. 95%

    Răspuns: A — Manualul dă 90% la fructe și congelatoare. 85% e valoarea pentru camerele de carne și lapte.

27. ★ De ce trebuie evitate temperaturile de condensare și mai ales de refulare anormal de mari, chiar dacă instalația încă răcește?

    1. Agentul depășește imediat temperatura critică și nu mai condensează
    2. Căldura accelerează descompunerea uleiului și a agentului
    3. Subrăcirea crește prea mult și blochează capilarul
    4. Presostatul de joasă oprește compresorul prea des

    Răspuns: B — Manualul spune că temperatura mare grăbește descompunerea uleiului și a agentului. Temperatura critică nu e atinsă automat la orice refulare mare.

28. ★ Care este punctul de fierbere al R290 în tabelul manualului?

    1. -40,8°C
    2. -45,8°C
    3. -42,1°C
    4. -26,5°C

    Răspuns: C — R290 fierbe la -42,1°C. -40,8°C e R22, iar -45,8°C e R404A.

29. ★ La o pompă de căldură, presiunea înaltă noaptea diferă de cea din timpul zilei, iar clientul crede că e un defect. Ce explici?

    1. Nivelul ei vine din cererea de căldură și din sursă
    2. Presostatul de înaltă are un reglaj diferit pe timp de noapte
    3. Agentul se scurge noaptea și revine ziua în circuit
    4. Presiunea înaltă depinde doar de tipul agentului

    Răspuns: A — Presiunea înaltă rezultă din raportul condensator-evaporator, deci din cerere și sursă, și variază zi/noapte și cu anotimpul. Agentul dă doar relația P-T, nu nivelul efectiv.

30. ★ Un cursant zice: „R134a fierbe la -26,5°C, deci în vaporizatorul camerei de lapte vor fi -26,5°C.” Ce îi răspunzi?

    1. Are dreptate, punctul de fierbere e fix pentru fiecare agent
    2. Are dreptate doar dacă agentul folosit este zeotrop
    3. Valoarea e la 0 bar absolut, deci e doar teoretică
    4. Valoarea e la circa 1 atm absolut; depinde de presiune

    Răspuns: D — Punctul din tabel este la circa 1 atm absolut (0 bar relativ); temperatura de saturație variază cu presiunea. 0 bar relativ nu înseamnă 0 bar absolut.

31. ★ Care agent din tabelul manualului are cea mai mare temperatură critică?

    1. R134a
    2. R290
    3. R600a
    4. R22

    Răspuns: C — R600a are 135°C, peste R134a (101°C), R290 (96,7°C) și R22 (96,1°C).

32. ★ De ce un agent cu presiuni de lucru mari face instalația mai scumpă și mai grea?

    1. Presiunea mare crește căldura latentă și mărește schimbătoarele
    2. Presiunea determină dimensiunile și robustețea echipamentului
    3. Presiunea mare cere mereu mai mult ulei în compresor
    4. Presiunea mare scade vâscozitatea și cere țevi lungi

    Răspuns: B — Sursele spun că presiunea determină dimensiunea și robustețea aparatelor. Căldura latentă influențează efectul frigorific, nu grosimea echipamentului.

33. ★ Lichidul din condensator e răcit cu încă 5-7°C după ce a condensat complet. Ce căldură se schimbă în această etapă?

    1. Căldură sensibilă, fără schimbare de fază
    2. Căldură latentă, fiindcă agentul e lichid
    3. Căldură latentă de condensare rămasă
    4. Nicio căldură, doar scade presiunea

    Răspuns: A — Subrăcirea lichidului schimbă căldură sensibilă. Căldura latentă apare doar la schimbarea de fază, care s-a încheiat.

Lecția 3 · Compresorul (33 întrebări)

1. Ce înseamnă litera X la finalul codului unui compresor Danfoss?

   1. Aspirație semi-directă
   2. HST, pentru ventil de expansiune sau fără egalizare
   3. Turație variabilă
   4. Protecție externă a motorului

   Răspuns: B — Ultima literă K înseamnă LST, iar X înseamnă HST.

2. De ce nu reutilizezi releul și condensatorul de pornire vechi?

   1. Nu se potrivesc ca dimensiune pe carcasă
   2. Au alt agent frigorific
   3. Pot distruge compresorul nou
   4. Consumă mai mult curent în regim stabil

   Răspuns: C — Manualul cere schimbarea echipamentului electric, pentru că cel vechi poate distruge compresorul nou.

3. De ce nu ajunge protecția din bobinaj când cade ventilatorul condensatorului?

   1. Temperatura protecției nu crește destul de repede
   2. Protecția reacționează doar la tensiune
   3. Ventilatorul are propria siguranță
   4. Presiunea de condensare scade

   Răspuns: A — La creșterea presiunii de condensare temperatura protecției încorporate nu urcă suficient de repede.

4. Înlocuiești un compresor și găsești uleiul închis la culoare, cu miros de ars. Ce concluzie tragi?

   1. Doar uleiul trebuie completat
   2. Motorul a ars, sistemul e contaminat și trebuie curățat
   3. E normal după câțiva ani
   4. Rezistența de carter e prea mare

   Răspuns: B — Mirosul și decolorarea arată ardere de motor; acizii rămași provoacă o nouă defecțiune dacă sistemul nu se curăță.

5. Un frigider cu capilar are compresor LST care nu pornește după o oprire de 2 minute. Care e cauza probabilă?

   1. Prea mult ulei în carter
   2. Supapa de refulare fisurată
   3. Rezistența de carter lipsă
   4. Presiunile nu au avut timp să se egalizeze

   Răspuns: D — LST cere egalizarea completă a presiunilor; la frigidere se recomandă 5-8 minute.

6. Ai terminat vidarea unui sistem cu compresor nou. Ce nu ai voie să faci?

   1. Să pornești compresorul cât sistemul e în vid
   2. Să încarci agent pe la racordul de serviciu
   3. Să verifici eticheta compresorului
   4. Să montezi garnituri de cauciuc noi

   Răspuns: A — În vid aerul izolează slab și apar descărcări în bobinaj.

7. Ce tip de compresor e potrivit sub 5 kW termici, fiind mai ieftin dar mai puțin eficient?

   1. Șurub
   2. Centrifugal
   3. Rotativ
   4. Semi-ermetic cu piston

   Răspuns: C — Ghidul Testo recomandă rotativul pentru sub 5 kW termici, case bine izolate.

8. Câte porniri pe oră se admit cel mult la pornirea HST?

   1. 5
   2. 20
   3. 12
   4. 10

   Răspuns: D — Cu HST, cât mai puține porniri, niciodată peste 10 pe oră.

9. ★ La un split inverter alimentat monofazat, vezi că motorul compresorului are trei faze. Ce concluzie tragi?

   1. Placa e legată greșit și trebuie refăcută conexiunea fazelor
   2. Compresorul e semi-ermetic, montat din greșeală
   3. E normal: motoarele acestor compresoare sunt trifazate
   4. Unitatea a fost alimentată trifazat, contrar plăcuței

   Răspuns: C — Compresoarele inverter au motoare trifazate chiar la alimentare monofazată. Nu e o eroare de conexiune.

10. ★ Iarna aduci un compresor nou dintr-un depozit neîncălzit. Ce faci înainte de prima pornire?

    1. Îl aduci la peste 10°C
    2. Îl pornești scurt ca să se încălzească
    3. Alimentezi rezistența de carter 12 ore
    4. Îl pornești în vid ca să se usuce

    Răspuns: A — Manualul cere compresorul peste 10°C înainte de prima pornire. Cele 12 ore de rezistență sunt pentru Maneurop cu rezistență tip curea după stagnare, iar pornirea în vid e interzisă.

11. ★ Protecția unui compresor a declanșat; carcasa e la peste 80°C și după 10 minute tot nu repornește. Ce concluzie tragi?

    1. Protecția e defectă, fiindcă trebuia să revină în 5 min
    2. Releul de pornire s-a lipit și trebuie schimbat
    3. Motorul e ars și compresorul se înlocuiește
    4. Căldura din motor poate ține protecția ~45 min

    Răspuns: D — Resetarea în ~5 min e valabilă la rece; la compresor cald poate dura ~45 min din cauza căldurii înmagazinate. Așteptarea nu indică încă un defect.

12. ★ Un Maneurop MTZ trifazat a fost oprit de protecția internă și nu repornește nici după o oră. Ce spui?

    1. E defect, protecția trebuia să revină în cel mult 45 min
    2. Poate fi normal, reactivarea durează până la 3 ore
    3. E defect, protecția a decuplat doar o singură fază
    4. E normal doar dacă are rezistență de carter PTC

    Răspuns: B — La MTZ/NTZ bimetalul din nodul stelei decuplează toate cele 3 faze și poate avea nevoie de până la 3 ore. 45 min e valoarea pentru compresoare mici calde.

13. ★ Montezi un compresor mic T pentru R290, cu pornire LST, într-un aparat care repornește repede după oprire. Ce adaugi?

    1. Un condensator de pornire pe dispozitivul PTC
    2. Un temporizator pentru timp de egalizare
    3. O rezistență de carter de 55 W
    4. Un ventil de reținere pe refulare

    Răspuns: B — Compresoarele T și N mici pentru R290 sunt LST și au adesea nevoie de temporizator. Un condensator adăugat nu transformă pornirea în HST.

14. ★ La un SC Twin, pe ce refulare se montează ventilul de reținere dacă secvența de pornire nu se schimbă?

    1. A compresorului 1
    2. Pe ambele compresoare
    3. Pe aspirația comună
    4. A compresorului 2

    Răspuns: D — Ventilul de reținere e pe refularea compresorului 2; pe ambele doar dacă se schimbă secvența.

15. ★ Un Maneurop trifazat cu soft starter MCI-C ajunge la 15 porniri pe oră. Ce spui?

    1. Prea multe: cu soft starter limita e 12 pe oră
    2. E în regulă, limita de 10 pe oră e doar pentru HST
    3. E în regulă, soft starter-ul elimină această limită
    4. Prea multe: limita este 6 porniri pe oră

    Răspuns: A — Manualul limitează pornirile la 12/oră cu soft starter. Limita de 10/oră ține de condensatorul de pornire HST.

16. ★ Un compresor a fost transportat culcat. La brazarea racordurilor apar probleme. Care e cauza probabilă?

    1. Racordurile de oțel nu suportă căldura
    2. Agentul rămas în carcasă a fiert
    3. Uleiul a ajuns în racorduri
    4. Garniturile de cauciuc s-au întărit

    Răspuns: C — Răsturnat, uleiul intră în racorduri și strică brazarea. Racordurile de oțel cuprat se brazează ca cuprul și nu se deteriorează la încălzire.

17. ★ Primești un compresor nou cu capacele de aluminiu lipsă. Ce faci?

    1. Îl montezi, dar în maximum 15 minute de la despachetare
    2. Faci o vidare mai lungă după montaj
    3. Pui capace noi și îl depozitezi
    4. Nu îl folosești până nu e uscat și cu ulei schimbat

    Răspuns: D — Capacele atestă că nu a fost deschis; fără ele compresorul nu se folosește până nu e uscat și uleiul schimbat. Cele 15 minute sunt pentru compresorul cu capacele scoase de tine.

18. ★ Repornești un Maneurop cu rezistență de carter tip curea după o stagnare lungă. Cu cât timp înainte alimentezi rezistența?

    1. 2–3 ore
    2. Cel puțin 12 ore
    3. 5–10 minute
    4. Circa 45 de minute

    Răspuns: B — La Maneurop cu rezistență tip curea sunt cel puțin 12 ore. 2–3 ore sunt pentru grupuri cu un cilindru.

19. ★ La o instalație cu R407C și decongelare cu gaze calde vrei să montezi un separator de lichid pe aspirație. Ce spui?

    1. Nu se folosește separator de lichid cu zeotropi
    2. E corect, dacă are cel puțin 50% din încărcătura instalației
    3. E corect, dar se montează pe refulare
    4. E necesar doar la instalații cu evaporatoare multiple

    Răspuns: A — Manualul exclude separatorul de lichid la zeotropi precum R407C. Regula de ≥50% se aplică la agenții la care separatorul e permis.

20. ★ La un compresor TL măsori 133°C pe refulare, la 50 mm de racord. Concluzie?

    1. E în regulă, maximul e 135°C
    2. E în regulă, riscul apare peste 175°C
    3. Depășește maximul de 130°C pentru TL
    4. Măsurătoarea trebuie făcută pe carcasă

    Răspuns: C — Maximul e 130°C la TL/NL/FR; 135°C e pentru SC. 175°C e pragul gazului cald asociat arderii, nu limita de exploatare.

21. ★ La un Maneurop MTZ, gazul de retur are 38°C la intrarea în compresor. Ce concluzie tragi?

    1. E în regulă, maximul e 45°C
    2. E prea cald, maximul MTZ e 30°C
    3. E în regulă, contează doar refularea
    4. E prea rece pentru răcirea motorului

    Răspuns: B — Retur max. 30°C la MTZ/NTZ; 45°C e limita pentru compresoarele cu un cilindru.

22. ★ De ce protectorul extern apără slab motorul când temperatura de vaporizare scade?

    1. Curentul crește brusc și contactele protectorului se lipesc
    2. Carcasa se încălzește mai repede decât motorul
    3. Protectorul extern măsoară doar presiunea de aspirație
    4. La curent mic declanșează târziu, motorul e mult mai cald

    Răspuns: D — Protectorul extern reacționează la curent și temperatură; la curent mic declanșează abia la temperatură mare, iar diferența motor-carcasă crește. De aceea cel din bobinaj protejează mai bine.

23. ★ La două compresoare arse găsești: la primul scurtcircuit în înfășurarea de pornire, la al doilea în cea principală. Unde e mai probabilă contaminarea sistemului?

    1. La cel cu înfășurarea de pornire
    2. La amândouă, în aceeași măsură
    3. La cel cu înfășurarea principală
    4. La cel de pornire, dacă releul e vechi

    Răspuns: C — Defectul de pornire de obicei nu contaminează; scurtcircuitul în principală poate. Faptul că orice ardere arată rău nu înseamnă contaminare egală.

24. ★ De ce e riscant să montezi un compresor nou după o ardere, fără să cureți sistemul?

    1. Acizii rămași programează următoarea defecțiune
    2. Uleiul nou nu se amestecă deloc cu uleiul vechi rămas
    3. Compresorul nou are altă cilindree
    4. Protecția nouă nu recunoaște contaminarea

    Răspuns: A — Spirele scurtcircuitate descompun uleiul și agentul, iar unii agenți formează acizi. Fără curățare următorul defect e „deja programat”.

25. ★ Un compresor are capacitate redusă, iar la deschidere găsești placare cu cupru pe piese. Cauza probabilă?

    1. Încărcătură de agent prea mare
    2. Capilar blocat cu șocuri hidraulice
    3. Tensiune de alimentare prea mică
    4. Umiditate sau gaze necondensabile

    Răspuns: D — Cocsificarea și placarea cu cupru vin din umiditate sau necondensabile. Încărcătura mare și capilarul blocat duc la garnituri împușcate și plăci fisurate.

26. ★ Nu găsești același model de compresor pentru un congelator. Cum alegi înlocuitorul?

    1. Același agent, tensiune, LBP, pornire, putere mai mare
    2. Aceeași cilindree, chiar dacă agentul frigorific e altul
    3. Capacitate puțin mai mică, pentru un consum redus
    4. Același agent și capacitate, pentru oricare aplicație

    Răspuns: A — Se potrivesc agentul, tensiunea/frecvența, aplicația, pornirea LST/HST și răcirea, cu capacitate de preferat puțin mai mare. Aplicația LBP/MBP/HBP nu se ignoră.

27. ★ Înlocuiești un compresor cu unul de altă marcă, cu aceeași capacitate. Ce corectezi pe lângă montaj?

    1. Tipul de ulei, pentru că agentul diferă
    2. Încărcătura de agent, pentru că uleiul diferă
    3. Timpul de vidare, pentru că volumul crește
    4. Setarea termostatului, pentru că turația diferă

    Răspuns: B — Mărcile diferite au cantități diferite de ulei, deci se corectează încărcătura de agent. Agentul rămâne același.

28. ★ Un aparat cu compresor T pe R134a ar avea nevoie de 450 g de agent. Ce risc apare?

    1. Motorul se arde imediat la prima pornire după încărcare
    2. Nimic, limita de 400 g este doar pentru agentul R404A
    3. Uleiul spumează la pornirea la rece, supape defecte
    4. Presiunea de aspirație scade sub cea atmosferică

    Răspuns: C — T și N sunt limitate la 400 g R134a (și 400 g R404A). Peste limită uleiul spumează la pornirea la rece și supapele se pot defecta.

29. ★ La un semi-ermetic de temperatură joasă, după decongelare presiunea de aspirație mare suprasolicită motorul la pornire. Ce regulator montezi?

    1. KVL pe aspirație, chiar înaintea compresorului
    2. KVC montat în bypass între refulare și aspirație
    3. Presostat de joasă cu diferențial mare
    4. Ventil de reținere pe refulare

    Răspuns: A — KVL limitează presiunea din carter la pornire și în funcționare. KVC face bypass pentru presiune de aspirație prea mică, problema opusă.

30. ★ Un grup pornește și se oprește scurt și des când sarcina e mică, iar aspirația coboară mult. Ce regulator ajută?

    1. KVL, care limitează presiunea din carter
    2. Rezistență de carter de tip curea
    3. Separator de ulei montat pe refulare
    4. KVC, bypass de la refulare la aspirație

    Răspuns: D — KVC evită presiunea de aspirație prea mică la sarcină scăzută, deci pornirile/opririle dese. KVL limitează presiunea prea mare.

31. ★ Două compresoare lucrează în paralel, iar unul rămâne mereu cu puțin ulei. Ce lipsește probabil?

    1. Un presostat HP comun pentru ambele
    2. Eliminatoarele de vibrații pe conducte
    3. Egalizarea uleiului între cartere
    4. Un temporizator de 15 s la pornire

    Răspuns: C — Fără egalizare, compresorul care merge mai mult „fură” uleiul: se pune conductă între cartere la același nivel sau regulatoare de nivel. Presostatul HP e separat pe fiecare compresor.

32. ★ De ce bypass-ul de gaz cald e o reglare de capacitate ineficientă?

    1. Oprește des compresorul cu șocuri de presiune
    2. Creează o sarcină falsă pe vaporizator
    3. Decuplează spiralele prin solenoid
    4. Scade turația prin variația frecvenței

    Răspuns: B — Bypass-ul prin solenoid trimite gaz cald în vaporizator și creează sarcină falsă. Șocurile de presiune țin de reglarea on/off, iar decuplarea spiralelor e digital scroll.

33. ★ Supraîncălzirea la aspirație e aproape zero, iar compresorul scoate zgomot de rulmenți. Ce legătură are?

    1. SH prea mică strică rulmenții și spumează uleiul
    2. SH mică răcește excesiv doar conducta de refulare
    3. SH mică urcă temperatura de refulare peste limită
    4. SH mică nu afectează compresorul, doar randamentul

    Răspuns: A — Ghidul leagă supraîncălzirea prea mică de rulmenți deteriorați, bobine scurtcircuitate și spumarea uleiului. Temperatura de refulare prea mare e asociată altor cauze.

Lecția 4 · Condensatorul (33 întrebări)

1. Care zonă ocupă cea mai mare parte din condensator?

   1. Desupraîncălzirea
   2. Condensarea
   3. Subrăcirea
   4. Toate au suprafețe egale

   Răspuns: B — Toate sursele arată zona de condensare ca cea mai mare (~75% sau 60-70%).

2. Aerul intră în condensator la 25 °C. Ce temperatură de condensare e în intervalul normal?

   1. 28 °C
   2. 60 °C
   3. 40 °C
   4. 20 °C

   Răspuns: C — Diferența normală e 10-20 K, deci 35-45 °C.

3. De ce nu se pune unitatea de condensare într-un loc unde aerul evacuat recirculă?

   1. Pentru că ventilatorul se rotește invers
   2. Pentru că se formează gheață pe lamele
   3. Pentru că scade presiunea de condensare
   4. Pentru că aerul cald de intrare crește presiunea de condensare

   Răspuns: D — Aerul în scurtcircuit sau prea cald este listat ca o cauză de presiune de condensare mare.

4. De ce supraîncărcarea cu agent crește presiunea de condensare?

   1. Lichidul ocupă condensatorul și scade suprafața utilă
   2. Agentul în plus fierbe în condensator
   3. Compresorul se turează automat mai sus
   4. Ventilatorul primește mai puțin curent

   Răspuns: A — Lichidul adunat în condensator reduce suprafața de condensare, iar presiunea crește.

5. Presostatul de înaltă a oprit instalația. Ce faci întâi?

   1. Resetezi și repornești imediat
   2. Cauți cauza: condensator murdar, ventilator, agent în plus, aer
   3. Adaugi agent frigorific
   4. Ridici reglajul presostatului

   Răspuns: B — Manualul spune să nu repornești până nu găsești cauza declanșării.

6. Iarna, o instalație cu condensator afară are presiune de condensare prea mică. Ce componentă ajută?

   1. Un KVR care menține constantă presiunea de condensare
   2. Un filtru deshidrator mai mare
   3. Un ventilator mai puternic
   4. Scoaterea izolației rezervorului

   Răspuns: A — KVR menține presiunea de condensare constantă; aerul prea rece e o cauză de presiune mică.

7. Condensator răcit cu apă, presiune mare, apa are debit și temperatură normale. Ce verifici?

   1. Dacă ambiantul e prea cald
   2. Dacă ventilatorul are sens greșit
   3. Depuneri de calcar în țevi și filtrul din fața WV
   4. Dacă rezervorul e neizolat

   Răspuns: C — Calcarul și filtrul înfundat în fața WV sunt cauze de presiune mare la condensatoarele cu apă.

8. Ce NU trebuie făcut cu regulatorul KVR?

   1. Montat între condensator și rezervor
   2. Reglat ideal iarna
   3. Folosit împreună cu un KVD
   4. Folosit ca supapă de siguranță

   Răspuns: D — Manualul spune explicit că KVR nu se folosește niciodată ca supapă de siguranță.

9. ★ La un agregat nou, ventilatorul a fost montat invers: aerul trece întâi peste compresor și abia apoi prin condensator. Presiunea de condensare e mare. Ce concluzie e corectă?

   1. Compresorul e prea mic și trebuie înlocuit cu unul mai mare
   2. Sensul aerului e greșit: întâi condensatorul, apoi compresorul
   3. Sensul e corect; cauza e sigur o supraîncărcare cu agent
   4. Aerul cald de la compresor ajută condensarea, deci cauza e alta

   Răspuns: B — La agregate aerul trece întâi prin condensator și apoi spre compresor; invers, condensatorul primește aer deja încălzit și presiunea crește. Supraîncărcarea e o cauză posibilă, dar aici defectul de montaj e evident.

10. ★ După o reparație cu vidare făcută în grabă, presiunea de condensare e mare, deși condensatorul e curat, ventilatorul merge și încărcătura e corectă. Ce cauză bănuiești?

    1. Aer sau gaze necondensabile rămase în instalație
    2. Condensator prea mare pentru sarcina actuală
    3. Regulator de presiune de condensare reglat prea jos
    4. Rezervor neizolat, montat într-un loc prea rece

    Răspuns: A — Aerul și gazele necondensabile ridică presiunea de condensare și se purjează prin unitatea de recuperare. Condensatorul prea mare și regulatorul reglat jos dau, dimpotrivă, presiune mică.

11. ★ Condensator răcit cu apă: apa intră la 15 °C, iar temperatura de condensare (din presiune) este 30 °C. Cum interpretezi?

    1. Diferența e prea mare, deci țevile au sigur calcar
    2. Diferența trebuie să fie sub 5 K la apă, deci e defect
    3. Nu se compară cu apa, ci doar cu aerul ambiant
    4. Diferența de 15 K e în intervalul normal de 10–20 K

    Răspuns: D — Și la condensatorul cu apă diferența normală dintre condensare și apa de intrare e 10–20 K, deci 15 K e în regulă. Calcarul ar mări diferența peste interval.

12. ★ Presiunea de condensare oscilează, iar imediat după pornirea ventilatorului apar vapori în linia de lichid. Ce cauză e cea mai probabilă?

    1. Condensator murdar care nu mai cedează căldura
    2. Clapetă de reținere montată sub condensator
    3. Diferențial prea mare la presostatul ventilatorului
    4. Ventilator care se rotește permanent în sens greșit

    Răspuns: C — Manualul leagă presiunea oscilantă cu vapori în linia de lichid după pornirea ventilatorului de un diferențial prea mare la presostatul ventilatorului. Murdăria sau sensul greșit dau presiune constant mare, nu oscilații.

13. ★ Presiunea de condensare oscilează. Constați că clapeta de reținere e montată sus, lângă intrarea în condensator. Ce faci?

    1. O muți pe refulare, imediat după ieșirea din compresor
    2. O muți sub condensator, lângă intrarea în rezervor
    3. O scoți, pentru că nu are rol la condensare
    4. O lași și reduci turația ventilatorului

    Răspuns: B — Clapeta de reținere pusă greșit dă presiune oscilantă; locul corect e sub condensator, lângă intrarea în rezervor. Scoaterea ei sau reglajul ventilatorului nu elimină cauza.

14. ★ Condensator răcit cu apă și ventil WV: presiunea de condensare e prea mică, iar prin condensator curge multă apă chiar la sarcină mică. Ce verifici?

    1. Diafragma WV și impuritățile de pe scaunul lui
    2. Filtrul din fața WV, probabil înfundat
    3. Depunerile de calcar din țevile condensatorului
    4. Burduful WV, care probabil are scăpări

    Răspuns: A — Presiune prea mică cu apă multă indică diafragmă defectă sau impurități pe scaun, care țin ventilul deschis. Filtrul înfundat, calcarul sau burduful cu scăpări duc la presiune prea mare.

15. ★ Condensator cu apă și WV: presiune de condensare prea mare. WV e reglat corect, filtrul e curat, țevile nu au calcar. Ce mai poate fi?

    1. Apă prea multă, care răcește excesiv condensatorul la sarcină mică
    2. WV supradimensionat, care deschide prea mult
    3. Diafragmă WV defectă, care ține ventilul deschis
    4. Burduf WV cu scăpări sau capilar spre condensator blocat

    Răspuns: D — Dacă burduful pierde sau capilarul e blocat, WV nu mai răspunde la presiune și nu deschide apa, deci presiunea crește. Diafragma defectă și apa prea multă dau presiune mică, iar WV prea mare dă oscilații.

16. ★ La un condensator cu apă, presiunea de condensare oscilează continuu, deși temperatura apei e stabilă. Ce cauză ține de ventilul de apă?

    1. WV reglat prea sus, cu apă prea puțină
    2. Filtrul FA din fața WV parțial înfundat
    3. WV ales prea mare pentru instalație
    4. Burduful WV cu mici scăpări de agent

    Răspuns: C — Oscilațiile apar când WV e prea mare. Reglajul prea sus, filtrul înfundat sau burduful cu scăpări dau presiune constant prea mare, nu oscilații.

17. ★ De ce capilarul burdufului ventilului de apă se leagă pe partea superioară a refulării, după separatorul de ulei?

    1. Ca să simtă temperatura maximă a vaporilor
    2. Ca să nu ajungă ulei și impurități în capilar
    3. Pentru că acolo presiunea e cea mai mică
    4. Ca să reducă zgomotul și pulsațiile din refulare

    Răspuns: B — Legătura sus, după separator, evită pătrunderea uleiului și a impurităților în capilarul burdufului. Ventilul lucrează după presiune, nu după temperatura vaporilor.

18. ★ Instalație cu WV: presiunea de condensare e prea mică. Cum modifici reglajul ventilului?

    1. Rotești în sens antiorar, spre presiune mai mare
    2. Rotești în sens orar, spre presiune mai mare
    3. Rotești în sens orar, ca să treacă mai multă apă
    4. Nu se reglează; schimbi direct burduful

    Răspuns: A — La WV rotirea în sens orar dă presiune mai joasă, iar antiorar mai mare. Confuzia frecventă e să crezi că orar înseamnă mereu „mai mult”.

19. ★ Un ventil de apă WV începe să deschidă la 9 bar. La ce presiune de condensare va fi complet deschis?

    1. La aproximativ 17 bar
    2. La aproximativ 10 bar
    3. La aproximativ 11 bar
    4. La aproximativ 12 bar

    Răspuns: D — WV se deschide complet la circa 3 bar peste presiunea de început, deci 9 + 3 = 12 bar. 17 bar este capătul scalei de reglaj, nu deschiderea completă.

20. ★ Montaj KVR cu NRD pe by-pass: presiunea din condensator rămâne cu 1,4–3,0 bar peste cea din rezervor, iar clientul nu acceptă asta. Ce soluție dă manualul?

    1. Reglajul KVR mutat peste 17,5 bar
    2. Folosirea KVR ca supapă de siguranță
    3. Montaj KVR împreună cu KVD
    4. Înlocuirea NRD cu un NRD mai mare

    Răspuns: C — Diferența vine din căderea de presiune pe NRD; dacă nu e acceptabilă, se trece la montajul KVR + KVD. Reglajul KVR are interval 5–17,5 bar, iar KVR nu se folosește niciodată ca supapă de siguranță.

21. ★ Reglezi un montaj KVR + KVD cu manometrul. Care e ordinea corectă?

    1. KVD primul, apoi KVR la ~1 bar sub condensare
    2. KVR cu KVD închis, apoi KVD la ~1 bar sub condensare
    3. Ambele deschise complet, apoi închizi KVR treptat
    4. KVR cu KVD deschis, apoi KVD la ~1 bar peste condensare

    Răspuns: B — Întâi se reglează KVR cu KVD închis, apoi KVD la circa 1 bar sub presiunea de condensare. Ordinea inversă sau KVD peste condensare strică reglajul.

22. ★ Trebuie să reglezi KVR vara, când presiunea de condensare e oricum mare și nu vezi efectul reglajului. Cum procedezi?

    1. Numeri turele de la un punct de plecare cunoscut
    2. Reglezi până se oprește presostatul de înaltă
    3. Lași reglajul din fabrică, fără niciun alt control
    4. Reglezi după temperatura din rezervor

    Răspuns: A — Reglajul se face ideal iarna; vara se numără turele pornind de la un punct cunoscut, de exemplu 10 bar. Reglajul de fabrică nu adaptează instalația, iar provocarea presostatului e riscantă.

23. ★ La o instalație cu recuperare de căldură, de ce se pune un ventil de reținere între condensator și rezervor?

    1. Ca să mărească presiunea din rezervor la pornire
    2. Ca să protejeze KVR de suprapresiune
    3. Ca să treacă tot agentul prin recuperator
    4. Ca să nu recondenseze lichid în condensator

    Răspuns: D — Cu KVR între recuperator și condensator, ventilul de reținere dintre condensator și rezervor previne recondensarea lichidului în condensator. KVR nu are rol de protecție la suprapresiune.

24. ★ Condensatorul și rezervorul sunt afară, iarna. De ce se montează KVR înaintea condensatorului, cu NRD pe by-pass?

    1. Pentru a reduce zgomotul ventilatoarelor iarna
    2. Pentru a crește subrăcirea în rezervor
    3. Pentru pornirea dificilă după o oprire lungă în frig
    4. Pentru a crește subrăcirea lichidului din rezervor iarna

    Răspuns: C — Manualul indică acest montaj pentru că, afară în frig, pornirea după o oprire lungă e dificilă. Reducerea zgomotului ține de regulatorul de turație al ventilatorului.

25. ★ De ce condensatorul are o putere de circa 1,3 ori mai mare decât vaporizatorul?

    1. Pierde o parte din căldură prin țevile de lichid și refulare
    2. Preia și majoritatea energiei primite de la compresor
    3. Aerul are capacitate termică mai mică decât agentul
    4. Trebuie să subrăcească puternic tot lichidul

    Răspuns: B — Condensatorul disipă căldura luată de la produs plus majoritatea energiei de la compresor, deci are mai mult de evacuat. Subrăcirea e o zonă mică din condensator și nu explică diferența.

26. ★ Prin curățare și reglaj reduci temperatura de condensare cu 3 K. Ce câștig de performanță poți estima?

    1. Circa 6–9%
    2. Circa 2–3%
    3. Circa 30%
    4. Circa 1,3%

    Răspuns: A — Fiecare 1 K mai puțin la condensare aduce circa 2–3%, deci 3 K înseamnă aproximativ 6–9%. 2–3% este câștigul pentru un singur kelvin.

27. ★ Sursele dau repartiții diferite pentru zona de subrăcire din condensator. Care pereche e corectă?

    1. Ghidul practic ~23%, cursul de bază ~20–30%
    2. Ghidul practic ~10%, cursul de bază ~1–2%
    3. Ghidul practic ~75%, cursul de bază ~60–70%
    4. Ghidul practic ~1–2%, cursul de bază ~10%

    Răspuns: D — Ghidul dă ~23% desupraîncălzire, ~75% lichefiere și ~1–2% subrăcire; cursul dă 20–30% sensibilă, 60–70% latentă și ~10% subrăcire. Celelalte perechi sunt valori reale, dar pentru alte zone sau inversate.

28. ★ Un client vrea să folosească la maximum căldura de condensare pentru apă caldă. Ce variantă de recuperare i se potrivește?

    1. Recuperare parțială, doar din zona de desupraîncălzire a vaporilor
    2. Recuperare parțială, doar din zona de subrăcire
    3. Recuperare totală, cu schimbător special în locul condensatorului
    4. Recuperare totală, cu al doilea ventilator pe condensator

    Răspuns: C — Recuperarea parțială ia doar căldura sensibilă (20–30%), pe când cea totală acoperă răcirea vaporilor, condensarea și subrăcirea (3–6) și folosește un schimbător special care înlocuiește condensatorul.

29. ★ De ce apa potabilă încălzită din căldura de condensare nu se stochează, ci se încălzește instantaneu?

    1. Stocarea ar crește presiunea de condensare
    2. Din motive de igienă
    3. Apa stocată se răcește prea repede
    4. Recuperarea dă doar căldură sensibilă

    Răspuns: B — Ghidul spune explicit că apa potabilă caldă nu se stochează din motive de igienă. Faptul că recuperarea parțială dă doar căldură sensibilă e adevărat, dar nu e motivul.

30. ★ Condensarea cu apă dă o temperatură de condensare cu ~10 °C mai favorabilă. De ce nu se alege totuși întotdeauna?

    1. Aduce complexitate, cost cu apa și energie de pompare
    2. Schimbătoarele cu apă sunt mult mai mari decât cele cu aer
    3. Cere cicluri de degivrare mai dese
    4. Scade performanța cu 2–3% la fiecare kelvin

    Răspuns: A — Dezavantajele condensării cu apă sunt complexitatea, costul apei, energia de pompare și dublul schimb de căldură. Schimbătoarele sunt, dimpotrivă, mai compacte și nu e nevoie de degivrare.

31. ★ La un condensator răcit cu aer găsești lamele îndoite și un ventilator cu o paletă ruptă. Ce efect combinat te aștepți să vezi?

    1. Presiune de condensare mai mică, capacitate mai mică, consum mai mic
    2. Presiune de condensare mai mare, capacitate mai mare, consum mai mare
    3. Presiune de condensare neschimbată, doar consumul mai mare
    4. Presiune de condensare mai mare, capacitate mai mică, consum mai mare

    Răspuns: D — Lamelele îndoite și paletele rupte reduc aerul util, deci cresc presiunea de condensare, scad capacitatea și cresc consumul. Capacitatea nu crește odată cu presiunea.

32. ★ Presiunea de condensare e mică, dar condensatorul, ventilatorul și regulatorul sunt în regulă. Presiunea de aspirație e și ea mică. Ce concluzie e rezonabilă?

    1. Condensatorul e sigur prea mic pentru instalație
    2. Există aer necondensabil în instalație, care trebuie purjat
    3. Cauza poate fi pe partea de joasă, nu în condensator
    4. Instalația e sigur supraîncărcată cu agent

    Răspuns: C — Printre cauzele presiunii de condensare mici sunt sarcina mică la vaporizator și presiunea de aspirație mică. Aerul, supraîncărcarea și condensatorul prea mic dau presiune mare.

33. ★ Pe prima porțiune a condensatorului, țeava e mult mai caldă decât temperatura de condensare. De ce?

    1. Acolo agentul e deja lichid subrăcit, care cedează căldură
    2. Vaporii intră supraîncălziți și se răcesc întâi până la saturație
    3. Presiunea e mult mai mare la intrare decât în restul condensatorului
    4. Condensarea începe chiar de la intrare, unde cedează cea mai multă căldură

    Răspuns: B — De la refulare vin vapori supraîncălziți; ei se desupraîncălzesc întâi, iar condensarea începe abia la temperatura de condensare. Condensarea are loc la presiune aproximativ constantă, deci nu diferența de presiune explică.

Lecția 5 · Subrăcirea (33 întrebări)

1. Presiunea pe înaltă corespunde la Tc = 40 °C. Lichidul înainte de TXV are 35 °C. Cât e subrăcirea?

   1. 75 K
   2. 5 K
   3. 35 K
   4. 40 K

   Răspuns: B — SC = Tc − T lichid = 40 − 35 = 5 K.

2. De unde obții temperatura de condensare folosită în calculul SC?

   1. Din temperatura aerului exterior
   2. Din temperatura țevii de aspirație
   3. Din presiunea de pe partea de înaltă, convertită în temperatură de saturație
   4. Din temperatura de refulare a compresorului

   Răspuns: C — Tc este temperatura de saturație corespunzătoare presiunii de pe partea de înaltă.

3. De ce e nevoie de subrăcire înainte de valva termostatică?

   1. Ca să crească presiunea de aspirație
   2. Căderile de presiune din linia de lichid ar produce vapori, iar valva lucrează corect doar cu lichid
   3. Ca să se răcească uleiul din compresor
   4. Ca să scadă temperatura de condensare

   Răspuns: B — Fără subrăcire, pierderile de presiune din linie creează vapori, iar bulele reduc capacitatea valvei.

4. De ce nu e bine să măsori subrăcirea imediat după receptor?

   1. Acolo valorile sunt foarte mici și contează doar pentru secțiuni secundare; decisivă e starea de la expansiune
   2. Acolo presiunea e prea mare pentru manometru
   3. Acolo agentul e în stare de vapori supraîncălziți
   4. Acolo sonda de temperatură se strică

   Răspuns: A — La receptor subrăcirea e aproape 0 K; starea dinaintea expansiunii este cea decisivă.

5. Vezi bule în vizor și subrăcire mică. Linia de lichid e lungă, cu un filtru vechi. Ce faci?

   1. Adaugi agent până dispar bulele
   2. Crești turația ventilatorului condensatorului
   3. Verifici căderea de presiune pe linie și filtrul, înainte de a încărca
   4. Micșorezi supraîncălzirea la TXV

   Răspuns: C — Căderea de presiune (linie lungă, filtru înfundat) dă subrăcire slabă; încărcarea fără analiză supraîncarcă sistemul.

6. Un TXV „fluieră”. Ce verifici în primul rând, pe lângă duză?

   1. Nivelul de ulei din compresor
   2. Dacă lichidul din fața ventilului are subrăcire de circa 5 K
   3. Temperatura aerului refulat în cameră
   4. Tensiunea de alimentare

   Răspuns: B — Manualul cere verificarea duzei și, mai ales, a subrăcirii suficiente (~5 K) în fața ventilului.

7. Condensator răcit cu apă, subrăcire slabă, restul parametrilor normali. Ce cauză posibilă verifici?

   1. Ventilatorul condensatorului
   2. Diafragma TXV
   3. Bulbul TXV
   4. Dacă apa și agentul curg în același sens

   Răspuns: D — Apa și agentul trebuie să curgă în sensuri opuse; altfel subrăcirea e slabă.

8. Ce subrăcire optimă se recomandă la un sistem cu tub capilar și schimbător de căldură?

   1. Circa 3 K
   2. Circa 10 K
   3. 0 K
   4. Circa 40 K

   Răspuns: A — Manualul dă ~3 K la capilar și ~5 K la TXV.

9. ★ Presiunea de înaltă corespunde la 38 °C, iar lichidul înainte de TXV are 36 °C. Ce înseamnă rezultatul?

   1. SC 2 K, deci suficient pentru orice ventil termostatic
   2. SC 2 K, sub 4–5 K; risc de bule înaintea ventilului
   3. SC 74 K, adică lichidul e mult prea rece
   4. SC 2 K, deci instalația are sigur prea mult agent

   Răspuns: B — SC = 38 − 36 = 2 K, sub valoarea recomandată de 4–5 K, deci pot apărea bule. O subrăcire mică nu dovedește supraîncărcare; trebuie analizată cauza.

10. ★ Un cursant măsoară temperatura la suprafața lichidului din receptor, găsește SC 0 K și declară că instalația nu subrăcește deloc. Ce îi răspunzi?

    1. La suprafața lichidului din receptor SC e mereu 0 K
    2. Are dreptate: SC 0 K arată clar lipsă de agent în sistem
    3. Trebuie să aștepte, SC în receptor crește în timp
    4. SC se citește corect acolo, dar în °C, nu în K

    Răspuns: A — La suprafața lichidului din receptor subrăcirea e întotdeauna 0 K; subrăcirea suplimentară apare imediat după receptor. Deci măsurătoarea nu arată un defect.

11. ★ Bule înaintea TXV. Linia de lichid e scurtă și curată, dar trece printr-o centrală termică foarte caldă. Ce remediu e potrivit?

    1. Adaugi agent treptat, până dispar complet bulele din vizor
    2. Montezi un filtru deshidrator mai mare
    3. Mărești duza ventilului de laminare
    4. Izolezi linia sau adaugi schimbător lichid–aspirație

    Răspuns: D — Căldura intrată în linia de lichid reduce subrăcirea; remediile sunt ambiant mai rece, schimbător lichid–aspirație sau izolație. Adăugarea de agent fără analiza cauzei supraîncarcă sistemul.

12. ★ Receptorul e la subsol, iar TXV-ul la etajul superior. Presiunea de condensare și filtrul sunt normale, dar apar bule înainte de TXV. Ce cauză e probabilă?

    1. Apa și agentul curg în același sens
    2. Lichid adunat în condensator prin supraîncărcare
    3. Diferența de nivel dintre rezervor și TXV
    4. Bulbul TXV montat jos pe țeava de aspirație

    Răspuns: C — Diferența de nivel dintre rezervor și TXV e una dintre cauzele bulelor prin subrăcire slabă. Sensul apei contează doar la condensatorul cu apă, iar bulbul nu influențează starea lichidului.

13. ★ Iarna, un condensator răcit cu aer lucrează la presiune de condensare mică, iar înainte de TXV apar bule. Ce abordare e corectă?

    1. Adaugi agent treptat, până când vizorul rămâne complet plin
    2. Rezolvi presiunea de condensare mică, nu adaugi agent
    3. Oprești complet ventilatorul pe timpul iernii
    4. Mărești supraîncălzirea din arcul TXV

    Răspuns: B — Presiunea de condensare mică e o cauză a bulelor înainte de TXV; nu se încarcă agent doar pentru subrăcire insuficientă, fără analiza cauzelor, altfel se supraîncarcă sistemul.

14. ★ Temperatura din rezervor e mare și lichidul iese nesubrăcit, deși condensatorul e curat. În instalație există un regulator KVD. Ce verifici?

    1. Dacă KVD e reglat prea jos sau are burduful cu scăpări
    2. Dacă KVD e reglat prea sus față de KVR
    3. Dacă rezervorul montat e vertical, în loc să fie orizontal
    4. Dacă filtrul combi are colectorul prea mare

    Răspuns: A — Manualul leagă temperatura mare în rezervor și lichidul nesubrăcit de KVD reglat prea jos sau de burduful lui cu scăpări. Receptorul vertical ar ajuta subrăcirea, nu ar strica-o.

15. ★ La deschiderea electroventilelor se aud lovituri în linia de lichid. Subrăcirea măsurată e foarte mare. Ce legătură există?

    1. SC foarte mare produce bule care implodează la deschiderea ventilului
    2. SC nu are legătură; loviturile vin doar de la compresor
    3. SC foarte mare scade presiunea și închide electroventilul
    4. SC foarte mare elimină amortizarea și dă șocuri hidraulice

    Răspuns: D — Ghidul arată că la subrăcire foarte mare lipsește amortizarea la deschiderea electroventilelor, deci apar șocuri hidraulice. Bulele apar la subrăcire mică, nu mare.

16. ★ De ce o subrăcire corectă mărește capacitatea instalației?

    1. Scade temperatura de condensare cu 2–3%
    2. Face agentul să fiarbă deja în linia de lichid
    3. Crește căldura pe care o poate prelua evaporatorul
    4. Mărește mult supraîncălzirea la ieșirea din evaporator

    Răspuns: C — Subrăcirea crește cantitatea de căldură absorbabilă în evaporator și evită pre-evaporarea în linia de lichid. Fierberea în linia de lichid e exact ce trebuie evitat.

17. ★ S-a adăugat un răcitor extern care subrăcește suplimentar lichidul, după punerea în funcțiune. Ce trebuie făcut?

    1. Nimic; mai multă subrăcire e mereu doar un câștig
    2. Verifici și reajustezi toate componentele liniei de lichid
    3. Verifici doar condensatorul, restul liniei de lichid nu e afectat
    4. Scazi încărcătura până revine subrăcirea inițială

    Răspuns: B — La subrăcire suplimentară ulterioară toate componentele liniei de lichid trebuie verificate sau reajustate, pentru că, de exemplu, puterea TXV se schimbă semnificativ cu temperatura lichidului.

18. ★ De ce, la alegerea unui ventil de laminare termostatic, se cere și valoarea subrăcirii?

    1. Puterea ventilului se schimbă semnificativ cu subrăcirea
    2. Subrăcirea stabilește codul de agent de pe element
    3. Subrăcirea decide dacă ventilul are nevoie de egalizare externă
    4. Subrăcirea fixează direct valoarea MOP a bulbului

    Răspuns: A — Subrăcirea e printre datele de alegere a TXV, deoarece temperatura lichidului schimbă semnificativ puterea valvei. Egalizarea externă depinde de căderea de presiune, nu de subrăcire.

19. ★ Ce tip de receptor aduce un câștig de subrăcire și de ce?

    1. Orizontal, pentru că are suprafață de răcire mai mare
    2. Vertical, pentru că la suprafața lichidului SC e mare
    3. Orizontal, pentru că lichidul stă mai puțin timp în el
    4. Vertical, pentru că are coloană de lichid mai înaltă

    Răspuns: D — Receptorul vertical are coloană de lichid mai înaltă și aduce câștig de subrăcire față de cel orizontal. La suprafața lichidului SC rămâne însă 0 K.

20. ★ La un condensator răcit cu aer nu reușești să obții subrăcirea dorită doar din condensator. Ce spune ghidul despre această situație?

    1. Trebuie mărită încărcătura până crește subrăcirea
    2. Condensatorul e sigur murdar și trebuie curățat înainte de toate
    3. Posibilitățile de subrăcire sunt limitate la răcirea cu aer
    4. Subrăcirea se obține doar cu un receptor orizontal

    Răspuns: C — Ghidul menționează că la condensatorul răcit cu aer posibilitățile de subrăcire sunt limitate. Încărcarea suplimentară fără analiză duce la supraîncărcare.

21. ★ Ai montat un schimbător intern lichid/vapori aspirați. Cum verifici că lucrează?

    1. Doar prin presiunea de condensare
    2. Prin subrăcire și supraîncălzire suplimentară
    3. Prin temperatura aerului la intrarea și ieșirea din condensator
    4. Doar prin bulele din vizorul de lichid

    Răspuns: B — Schimbătorul intern se verifică prin nivelul de subrăcire și de supraîncălzire suplimentară, pentru că lucrează pe ambele linii. Presiunea de condensare singură nu arată schimbul.

22. ★ La un frigider cu capilar, faci schimbătorul brazând capilarul de aspirație pe doar 0,5 m. Ce greșeală ai făcut?

    1. Lungimea e prea mică; la capilar se cer 1,5–2 m
    2. Niciuna; 0,5–1 m e exact valoarea recomandată pentru capilar
    3. La capilar nu se face schimbător deloc
    4. Se brazează linia de lichid, nu capilarul

    Răspuns: A — 0,5–1 m e valoarea pentru TXV (linia de lichid cu aspirația); la capilar, capilarul se brazează cu aspirația pe 1,5–2 m.

23. ★ Testo 570s, mod încălzire R410A: temperatura de condensare 47,3 °C și SC 40,8 K. Ce temperatură are lichidul?

    1. 88,1 °C
    2. 40,8 °C
    3. 12,2 °C
    4. 6,5 °C

    Răspuns: D — T lichid = Tc − SC = 47,3 − 40,8 = 6,5 °C. 12,2 este presiunea în bar, iar 88,1 rezultă din adunare greșită.

24. ★ Doi tehnicieni cu manometre analogice obțin subrăciri diferite la aceeași instalație. Ce explicație dau sursele?

    1. Manometrele analogice arată SC direct, dar diferit
    2. SC depinde de tehnician și de manometru, nu de instalație
    3. Calculul manual poate greși; SC nu se citește direct
    4. Manometrele analogice măsoară doar partea de joasă

    Răspuns: C — Cu manometrul analogic SC nu se citește direct, iar calculul manual poate avea erori; manifoldul digital cu sondă de temperatură o arată în timp real.

25. ★ Cameră caldă, presiune de aspirație mică, TXV corect dimensionat și reglat. Înainte de ventil apar bule. Ce explică lanțul?

    1. Bulbul prea aproape de vaporizator închide ventilul
    2. Lipsa subrăcirii face TXV să alimenteze prea puțin
    3. Supraîncărcarea inundă vaporizatorul cu lichid
    4. Duza prea mică crește excesiv subrăcirea

    Răspuns: B — Bulele reduc capacitatea ventilului și alimentarea vaporizatorului; lipsa subrăcirii e o cauză listată pentru TXV care alimentează prea puțin. Bulbul trebuie chiar aproape de vaporizator.

26. ★ În cursul de bază, ce înseamnă că agentul a ajuns la titlu > 0 în linia de lichid?

    1. Au apărut vapori în lichid
    2. Lichidul e subrăcit corect
    3. Agentul e complet vaporizat
    4. Presiunea a trecut de condensare

    Răspuns: A — Titlu > 0 înseamnă prezența vaporilor; subrăcirea evită ca pierderile de presiune să aducă agentul în această stare. Titlu > 0 nu înseamnă vaporizare completă.

27. ★ Filtrul combi DCC are colectorul cu volum egal cu volumul de agent din instalație. Este corect?

    1. Da; volumul egal cu al agentului e exact condiția cerută
    2. Nu; colectorul trebuie să fie cu 15% mai mic
    3. Da; colectorul nu are legătură cu volumul de agent
    4. Nu; colectorul trebuie să fie cu cel puțin 15% mai mare

    Răspuns: D — Colectorul filtrelor combi DCC/DMC mărește subrăcirea, iar volumul lui trebuie să fie cu cel puțin 15% peste volumul de agent.

28. ★ La ieșirea din condensator temperatura lichidului e egală cu temperatura de condensare. Ce risc apare pe linia de lichid?

    1. SC 0 K: lichidul e prea rece pentru TXV
    2. SC maxim: lichidul e atât de rece încât nu mai poate forma bule
    3. SC 0 K: orice cădere de presiune poate produce vapori
    4. SC 0 K: presiunea de condensare va crește sigur

    Răspuns: C — Cu temperatura egală cu Tc, subrăcirea e 0 K, iar pierderile de presiune din linie pot aduce agentul la vapori înainte de ventil. SC maxim ar însemna lichid mult sub Tc.

29. ★ Pompă de căldură: SC după condensator e 6 K, dar chiar înainte de TXV este doar 1 K. Care valoare contează pentru diagnostic?

    1. Cea de 6 K, fiindcă e măsurată la sursa subrăcirii
    2. Cea de 1 K, măsurată înainte de expansiune
    3. Media celor două, circa 3,5 K
    4. Cea mai mare, dacă vizorul e plin

    Răspuns: B — Starea dinaintea unității de expansiune e decisivă; valorile de după condensator contează doar pentru secțiuni secundare. Pierderea dintre cele două puncte arată o problemă pe linia de lichid.

30. ★ Manifoldul digital arată o subrăcire ciudată. Constați că sonda de temperatură e prinsă pe linia de aspirație. Ce corectezi?

    1. Muți sonda pe linia de lichid, pe partea de înaltă
    2. Lași sonda acolo și folosești presiunea de pe partea de joasă
    3. Muți sonda pe refulare, imediat după compresor
    4. Muți sonda la ieșirea din vaporizator

    Răspuns: A — SC se calculează pe partea de înaltă, din temperatura de condensare și temperatura lichidului. Aspirația și ieșirea din vaporizator servesc la supraîncălzire, nu la subrăcire.

31. ★ Un sistem cu TXV are schimbător lichid–aspirație. Ce subrăcire urmărești ca optim?

    1. Circa 3 K
    2. Circa 40 K
    3. Circa 1–2 K
    4. Circa 5 K

    Răspuns: D — Cu schimbător, optimul e circa 5 K la TXV și circa 3 K la sistemele cu tub capilar. 1–2% e ponderea zonei de subrăcire în condensator, nu o valoare în K.

32. ★ De ce o linie de lichid lungă, cu multe coturi strânse, cere o subrăcire suficientă?

    1. Coturile încălzesc lichidul prin frecare peste Tc
    2. Coturile încălzesc lichidul prin frecare peste temperatura Tc
    3. Căderile de presiune ar da pre-evaporare înainte de ventil
    4. Coturile separă uleiul, care blochează ventilul

    Răspuns: C — Subrăcirea permite depășirea căderilor de presiune din linia de lichid fără pre-evaporare; coturile strânse și linia lungă sunt surse de cădere de presiune.

33. ★ Un tehnician vede bule în vizor și presupune imediat lipsă de agent. Ce altă interpretare dă manualul?

    1. Bulele arată mereu supraîncărcare cu agent
    2. Bulele pot însemna lipsa subrăcirii
    3. Bulele sunt normale la orice TXV
    4. Bulele arată un bulb TXV prea cald

    Răspuns: B — Manualul notează că bulele în vizor pot însemna lipsa subrăcirii, a cărei cauză trebuie analizată înainte de încărcare. Bulele nu indică supraîncărcare.

Lecția 6 · Dispozitivul de expansiune (34 întrebări)

1. În TXV, ce presiune tinde să deschidă ventilul?

   1. Presiunea de vaporizare
   2. Presiunea arcului
   3. Presiunea din bulb
   4. Presiunea de condensare

   Răspuns: C — P1 din bulb apasă deasupra diafragmei și deschide; vaporizarea și arcul închid.

2. De ce se montează bulbul între ora 1 și ora 4 pe țeavă, nu jos?

   1. Ca să nu se încălzească de la soare
   2. Pentru că uleiul din partea de jos dă semnale false
   3. Ca să fie mai ușor de izolat
   4. Pentru că jos presiunea e mai mare

   Răspuns: B — Uleiul depus jos pe țeavă denaturează temperatura simțită de bulb.

3. De ce e obligatorie egalizarea externă la un vaporizator cu distribuitor de lichid?

   1. Distribuitorul are o cădere de presiune de ~1 bar, care ar deregla ventilul
   2. Distribuitorul crește subrăcirea
   3. Distribuitorul blochează uleiul
   4. Distribuitorul face ventilul să fluiere

   Răspuns: A — Căderea tipică de ~1 bar pe distribuitor impune egalizare externă; fără ea presiunea de aspirație iese mică.

4. Instalație cu TXV: presiune de aspirație mare și lovituri de lichid la compresor. Ce cauză e probabilă?

   1. Ventil prea mic
   2. Filtru din fața ventilului înfundat
   3. Încărcătura bulbului pierdută
   4. Supraîncălzire prea mică sau bulb cu contact slab

   Răspuns: D — Ventil prea mare, SH prea mică sau bulb prost prins supraalimentează vaporizatorul.

5. Pe un sistem cu EEV presiunea de aspirație oscilează ușor. Ce faci?

   1. Schimbi duza cu una mai mică
   2. Nimic; oscilația e normală la ventil electronic
   3. Mărești supraîncălzirea
   4. Înlocuiești controlerul

   Răspuns: B — Manualul spune că la ventilul electronic oscilația e normală și nu se intervine.

6. Frigider cu capilar: condensatorul e rece, vaporizatorul gol, iar în repaus presiunile nu se egalizează. Ce bănuiești?

   1. Capilar blocat total
   2. Condensator murdar
   3. Prea mult agent
   4. Bulb TXV desprins

   Răspuns: A — Capilarul blocat pompează agentul în condensator; la blocaj total presiunile nu se egalizează.

7. TXV brumat puternic doar lângă ventil, aspirație mică. Ce verifici?

   1. Ventilatorul condensatorului
   2. Nivelul de ulei
   3. Strainerul ventilului și încărcătura bulbului
   4. Presostatul de înaltă

   Răspuns: C — Bruma doar lângă ventil indică strainer parțial înfundat sau bulb cu încărcătură parțial pierdută.

8. Cum transformă EEV-ul presiunea citită în supraîncălzire?

   1. Folosește temperatura aerului din cameră
   2. Controlerul convertește presiunea în temperatură de saturație și o compară cu temperatura măsurată
   3. Motorul pas cu pas măsoară debitul
   4. Bulbul trimite presiunea direct pe diafragmă

   Răspuns: B — Controlerul are datele P-T stocate, calculează saturația și SH din senzorii de după vaporizator.

9. Ce încărcătură a bulbului se potrivește vaporizatoarelor înalt dinamice (AC, schimbătoare cu plăci)?

   1. Încărcătură universală
   2. MOP cu balast
   3. Fără încărcătură
   4. Încărcătură cu ulei

   Răspuns: B — MOP cu balast deschide încet și închide rapid și e indicată pentru vaporizatoare înalt dinamice.

10. ★ TXV, cameră caldă, supraîncălzire mare. Bulbul e montat după schimbătorul intern lichid–aspirație. Ce faci?

    1. Lași bulbul pe loc și mărești tensiunea arcului până scade SH
    2. Muți bulbul imediat după vaporizator, înainte de schimbător
    3. Muți bulbul pe colectorul vaporizatorului
    4. Lași bulbul și adaugi agent în instalație

    Răspuns: B — Bulbul după schimbătorul intern e o cauză de alimentare slabă; locul corect e imediat după vaporizator. Colectorul e și el un loc interzis.

11. ★ Temperatura din cameră e mare și funcționarea TXV e neuniformă. Bulbul e pe o porțiune ascendentă, după o pungă de ulei. Unde îl muți?

    1. Pe porțiune orizontală, înaintea oricărui sifon
    2. Pe aceeași porțiune ascendentă, dar mai aproape de vârf
    3. Jos pe țeavă, pe o porțiune orizontală
    4. După sifon, pe porțiunea descendentă

    Răspuns: A — Bulbul nu se pune pe ascendentă după punga de ulei; se pune pe porțiune orizontală, înaintea oricărui sifon, între ora 1 și ora 4, nu jos pe țeavă.

12. ★ Supraîncălzire prea mare, deși arcul e reglat la minim. TXV-ul are duză interschimbabilă și e subdimensionat. Ce faci?

    1. Montezi o duză mai mică
    2. Muți bulbul mai departe
    3. Montezi egalizare externă
    4. Montezi o duză mai mare

    Răspuns: D — Supraîncălzirea prea mare cu ventil prea mic se corectează cu duză mai mare; duza mai mică e soluția la vânare persistentă.

13. ★ Un TXV cu încărcătură MOP nu mai reglează după o noapte în care corpul ventilului a stat mai rece decât bulbul. Ce s-a întâmplat?

    1. Bulbul a pierdut contactul cu țeava
    2. Arcul s-a detensionat din cauza frigului
    3. Încărcătura a migrat spre element
    4. Egalizarea externă s-a înfundat cu ulei

    Răspuns: C — La MOP elementul trebuie să fie mai cald decât bulbul; altfel încărcătura mică migrează spre element și ventilul nu mai funcționează.

14. ★ La pornire, după o oprire lungă, presiunea de aspirație e mare și motorul compresorului se suprasolicită. Ce tip de TXV ajută?

    1. TXV cu încărcătură universală
    2. TXV cu încărcătură MOP
    3. Valvă automată de expansiune
    4. TXV cu duză mai mare

    Răspuns: B — Încărcătura MOP limitează presiunea de aspirație la pornire (transport, aer condiționat) și protejează motorul. Încărcătura universală e pentru sisteme fără limitare de presiune.

15. ★ Montezi un TXV cu egalizare externă. Unde legi tubul de egalizare?

    1. Pe aspirație, imediat după bulb
    2. Pe aspirație, imediat înaintea bulbului
    3. Pe linia de lichid, înaintea ventilului
    4. Pe distribuitorul de lichid

    Răspuns: A — Manualul cere legarea egalizării externe pe aspirație imediat după bulb. Distribuitorul este tocmai căderea de presiune pe care egalizarea trebuie să o ocolească.

16. ★ Schimbător cu plăci, căderea de presiune pe partea de agent depășește echivalentul a 2 K. TXV-ul are egalizare internă, iar aspirația e mică. Ce corectezi?

    1. Mărești duza ca să compenseze căderea
    2. Muți bulbul înainte de schimbător
    3. Treci la încărcătură universală
    4. Treci la TXV cu egalizare externă

    Răspuns: D — Egalizarea externă e obligatorie când căderea pe vaporizator depășește echivalentul a 2 K; fără ea ventilul alimentează prea puțin. Mărirea duzei nu elimină cauza.

17. ★ Încărcătura MOP cu balast permite o supraîncălzire mai mică cu 2–4 K. Ce comportament face asta posibil?

    1. Deschide rapid la încălzire și închide încet la răcire
    2. Rămâne complet deschisă până la atingerea MOP
    3. Deschide încet la încălzire și închide rapid la răcire
    4. Menține constantă doar presiunea de vaporizare

    Răspuns: C — Materialul poros din bulb încetinește deschiderea și permite închidere rapidă la scădere bruscă de temperatură. Menținerea doar a presiunii e comportamentul valvei automate.

18. ★ La deschiderea electroventilului din fața TXV se aud lovituri hidraulice. Electroventilul e montat departe de TXV. Ce faci?

    1. Îl muți cât mai aproape de condensator
    2. Îl muți cât mai aproape de TXV, în sensul săgeții
    3. Îl lași pe loc și montezi în schimb un TXV cu MOP
    4. Îl întorci invers, ca să deschidă mai lin

    Răspuns: B — Electroventilul se montează cât mai aproape de TXV, pentru a evita loviturile hidraulice la deschidere, și întotdeauna în sensul săgeții.

19. ★ Ai înlocuit doar duza TXV, fără alte lucrări. De ce trebuie totuși schimbat filtrul deshidrator?

    1. Pentru că sistemul a fost deschis
    2. Duza nouă cere alt tip de filtru
    3. Filtrul vechi limitează debitul duzei
    4. Altfel duza nouă nu se poate regla

    Răspuns: A — La înlocuirea duzei sistemul se deschide, de aceea se schimbă și filtrul deshidrator. Tipul filtrului nu depinde de mărimea duzei.

20. ★ După înlocuirea filtrului la un frigider cu capilar, instalația nu mai răcește. Capilarul a fost împins în filtru până la capăt. Ce bănuiești?

    1. Capilarul a intrat prea puțin și s-a înfundat la brazare
    2. Filtrul nou are colectorul prea mic pentru agent
    3. Capilarul are altă lungime decât cea de fabrică
    4. Capilarul atinge discul filtrului și se blochează

    Răspuns: D — Capilarul împins prea adânc atinge discul și produce blocaj; introdus insuficient, se blochează la brazare. Opritorul pe capilar previne ambele.

21. ★ Videzi un frigider cu capilar. La final, presiunea pe refulare rămâne mai mare decât pe aspirație. Cum interpretezi?

    1. Pompa de vid e defectă și trebuie înlocuită
    2. Pompa de vid e defectă și trebuie înlocuită imediat
    3. E normal: capilarul are restricție mare pentru aer
    4. Capilarul e sigur blocat total

    Răspuns: C — Aerul iese greu prin capilar din cauza restricției mari, de aceea presiunea finală pe refulare rămâne mai mare. Blocajul total se recunoaște în funcționare, după presiunile care nu se egalizează.

22. ★ Un ucenic taie tubul capilar cu un clește obișnuit și capătul iese turtit. Ce procedeu corect indică manualul?

    1. Clește obișnuit, apoi lărgit cu un burghiu
    2. Clește special sau crestat cu pila și rupt
    3. Tăiat cu flexul, apoi suflat cu azot
    4. Tăiat oricum, bavurile se topesc la brazare

    Răspuns: B — Capilarul se taie fără bavuri sau deformări: cu clește special sau crestat cu pila și rupt. Deformarea modifică restricția calculată de fabricant.

23. ★ Pentru un sistem cu capilar pe R290, cu ce agent trebuie să fie circa același debitul capilarului?

    1. R404A
    2. R134a
    3. R600a
    4. R410A

    Răspuns: A — Manualul indică pentru R290 un debit al capilarului circa același ca la R404A.

24. ★ De ce un tub capilar funcționează ideal doar în punctul de proiectare?

    1. Se înfundă treptat cu ulei atunci când sarcina scade mult
    2. Își schimbă diametrul odată cu temperatura
    3. Reglează supraîncălzirea doar la sarcină mare
    4. Lungimea și diametrul fixe dau o singură contrapresiune

    Răspuns: D — Fabricantul calculează lungimea și diametrul interior pentru contrapresiunea dorită; fără element de reglaj, capilarul nu se adaptează la alte condiții.

25. ★ O cameră frigorifică are sarcină foarte variabilă și cerințe mari de precizie. Ce dispozitiv de expansiune se potrivește cel mai bine?

    1. Valvă automată de expansiune
    2. EEV cu modulație a impulsurilor
    3. EEV cu motor pas cu pas
    4. Tub capilar calculat pe sarcina medie

    Răspuns: C — EEV cu motor pas cu pas injectează continuu și e cea mai bună alegere la sarcini variabile și sisteme solicitante. Valva automată e doar pentru sarcini puțin fluctuante.

26. ★ Alegi un EEV cu modulație în durată a impulsurilor pentru un sistem cu mai multe circuite. La ce trebuie să fii atent?

    1. La poziția bulbului, între ora 1 și ora 4 pe țeava de aspirație
    2. La dimensionarea liniei de lichid, din cauza suprapresiunii
    3. La litera de cod a agentului marcată pe element
    4. La încărcătura MOP din senzorul de temperatură

    Răspuns: B — EEV cu impulsuri deschide și închide ca un electroventil, iar ghidul cere atenție la dimensionarea liniei de lichid (suprapresiune). Bulbul și codul de agent țin de TXV.

27. ★ De ce valva automată de expansiune nu e potrivită la sarcini care variază mult?

    1. Menține doar presiunea de evaporare, nu supraîncălzirea
    2. Menține doar supraîncălzirea, nu și presiunea
    3. Are o duză fixă, la fel ca tubul capilar al frigiderelor
    4. Nu poate lucra fără un controler electronic

    Răspuns: A — Valva automată ține constantă doar presiunea de evaporare, deci nu adaptează injecția după supraîncălzire când sarcina se schimbă. Supraîncălzirea o reglează TXV și EEV.

28. ★ Presostatul de joasă declanșează intermitent. Instalația a rămas cu umiditate după o reparație. Ce legătură cu laminarea bănuiești?

    1. Umiditatea crește presiunea de condensare
    2. Umiditatea mărește subrăcirea înainte de ventil
    3. Gheața ține ventilul de laminare complet deschis
    4. Gheața din umezeală blochează parțial laminarea

    Răspuns: D — Umezeala poate forma gheață care blochează laminarea, iar blocarea parțială a dispozitivului de expansiune poate declanșa presostatul de joasă.

29. ★ Sarcina din cameră scade brusc. Ce se întâmplă în TXV?

    1. SH crește, presiunea bulbului crește, ventilul se închide
    2. SH scade, presiunea bulbului crește, ventilul se deschide
    3. SH scade, presiunea bulbului scade, ventilul se închide
    4. SH rămâne constant, arcul deschide ventilul mai mult

    Răspuns: C — La sarcină mică supraîncălzirea scade, presiunea din bulb scade, iar presiunea de vaporizare și arcul închid ventilul, restricționând debitul.

30. ★ Vrei o supraîncălzire mai mare la un TXV. Pe baza echilibrului P1 = P2 + P3, ce modifici?

    1. Micșorezi forța arcului (P3)
    2. Mărești forța arcului (P3)
    3. Mărești presiunea din bulb (P1)
    4. Muți bulbul mai departe

    Răspuns: B — Arcul reglează supraîncălzirea: un arc mai tare cere o presiune mai mare în bulb pentru deschidere, deci o temperatură mai mare la ieșire. P1 nu se reglează direct, iar mutarea bulbului e o greșeală de montaj.

31. ★ Pe o instalație cu R410A găsești un TXV al cărui element e marcat cu litera N. Ce concluzie tragi?

    1. Elementul e pentru R134a, deci nu se potrivește
    2. Elementul e pentru R410A, deci e corect
    3. Elementul e pentru R22, dar funcționează la fel cu R410A
    4. Litera arată mărimea duzei, nu agentul

    Răspuns: A — Codul pe element: L = R410A, N = R134a, X = R22. Litera indică agentul, nu duza.

32. ★ Ce instrument recomandă manualul pentru reglarea TXV?

    1. Termometru digital cu afișaj rapid și precis
    2. Termometru cu infraroșu, fără contact
    3. Manometru analogic de joasă presiune
    4. Termometru cu bulb de vapori și cadran

    Răspuns: D — Pentru reglarea TXV se recomandă termometrul cu bulb de vapori și cadran, pentru că schimbările se văd mai ușor.

33. ★ Presiunea de aspirație oscilează la o instalație cu TXV mecanic. Ce cauze verifici?

    1. Nimic; oscilația e normală la acest tip de ventil
    2. Supraîncălzire prea mare, duză prea mică, subrăcire mare
    3. Supraîncălzire prea mică, duză prea mare, KVC prea mare
    4. Egalizarea externă legată imediat după bulb

    Răspuns: C — La TXV oscilația de aspirație vine din supraîncălzire prea mică, duză prea mare sau KVC prea mare. Oscilația e normală doar la ventilul electronic.

34. ★ Bulbul TXV e bine prins, dar stă într-un curent de aer cald. Ce efect are și ce faci?

    1. Subalimentează vaporizatorul; izolezi bulbul imediat
    2. Supraalimentează vaporizatorul; izolezi bulbul
    3. Supraalimentează vaporizatorul; mărești duza
    4. Nu are efect; bulbul simte doar presiunea

    Răspuns: B — Bulbul încălzit de aer vede o temperatură mai mare, deschide prea mult și lichidul poate ajunge la compresor; bulbul expus la curent de aer cald se izolează.

Lecția 7 · Vaporizatorul (33 întrebări)

1. Ce iese din vaporizator într-o instalație care lucrează corect?

   1. Lichid subrăcit
   2. Vapori supraîncălziți
   3. Amestec lichid-vapori
   4. Lichid saturat

   Răspuns: B — Agentul se evaporă complet, iar ultima porțiune doar încălzește vaporii.

2. Filtrele unității interioare au fost spălate, dar vaporizatorul tot îngheață neuniform. Ce verifici mai întâi?

   1. Dacă telecomanda are baterii
   2. Dacă e agent suficient în instalație
   3. Dacă filtrele sunt montate invers
   4. Dacă unitatea exterioară e vopsită

   Răspuns: B — Înghețarea neuniformă indică adesea agent insuficient; filtrele curate nu exclud această cauză.

3. De ce degivrarea nu trebuie să dureze mai mult decât e necesar?

   1. Pentru că se uzează ventilatorul
   2. Pentru că se pierde agent
   3. Pentru că apa îngheață la loc imediat
   4. Pentru că căldura adăugată trebuie apoi scoasă

   Răspuns: D — Căldura băgată la degivrare devine sarcină pe care instalația trebuie s-o elimine.

4. Vaporizatorul are gheață doar lângă TXV, iar restul e liber. Ce cauză e probabilă?

   1. Strainer înfundat la ventil
   2. Vaporizator prea mare
   3. Condensator prea curat
   4. Umiditate prea mică în cameră

   Răspuns: A — Gheața lângă TXV arată alimentare prea mică, de exemplu strainer înfundat sau duză mică.

5. Ce diferență aer de intrare − temperatură de vaporizare e tipică la un vaporizator cu TXV?

   1. 0-2 K
   2. 20-30 K
   3. 6-15 K
   4. 35-40 K

   Răspuns: C — Manualul dă 6-15 K cu TXV și 2-8 K la reglare de nivel.

6. De ce se păstrează o mică supraîncălzire la ieșirea din vaporizator?

   1. Ca să crească presiunea de condensare
   2. Ca semnal de control și ca să nu intre lichid în compresor
   3. Ca să dezumidifice mai mult aerul
   4. Ca să pornească degivrarea mai des

   Răspuns: B — Supraîncălzirea minimă este semnalul de control al ventilului și protejează compresorul de lichid.

7. Într-o cameră frigorifică carnea miroase urât, iar temperatura e normală. Ce sugerează sursele?

   1. Vaporizator prea mic
   2. Izolație slabă a camerei
   3. Vaporizator prea mare sau sarcină mică
   4. Sarcină internă prea mare

   Răspuns: C — Mirosul urât înseamnă umiditate prea mare, dată de vaporizator prea mare sau sarcină mică.

8. Unde se montează regulatorul presiunii de vaporizare KVP?

   1. Pe linia de lichid, înainte de TXV
   2. Pe refularea compresorului
   3. La intrarea în condensator
   4. Pe aspirație, după vaporizator

   Răspuns: D — KVP stă pe aspirație după vaporizator și ține constantă presiunea din el.

9. ★ Într-o cameră frigorifică ventilatorul vaporizatorului s-a oprit, dar compresorul merge. Ce vezi pe manometrul de joasă și la capacitate?

   1. Presiunea de aspirație crește, pentru că agentul nu mai preia căldură
   2. Presiunea de aspirație scade, capacitatea scade, consumul crește
   3. Presiunea rămâne normală, doar camera se răcește mai încet
   4. Presiunea de refulare scade mult, iar consumul electric scade

   Răspuns: B — Fără aer suflat prin lamele, agentul primește puțină căldură, deci presiunea de aspirație scade și capacitatea cade, iar consumul crește. Ideea că presiunea urcă inversează cauza și efectul.

10. ★ La un vaporizator cu lamele multe lamele sunt îndoite și aerul trece greu, fără gheață pe el. Care e intervenția potrivită?

    1. Mărești supraîncălzirea de la TXV
    2. Pornești o degivrare manuală mai lungă
    3. Adaugi agent până crește presiunea de aspirație
    4. Îndrepți lamelele cu pieptenele de lamele

    Răspuns: D — Lamelele deteriorate reduc presiunea de aspirație și capacitatea, iar sursa spune că se îndreaptă cu pieptenele. Degivrarea nu ajută, pentru că problema nu e gheața.

11. ★ Degivrarea funcționează corect, dar vaporizatorul camerei se blochează repede cu gheață. În cameră stă marfă neambalată. Ce cauză e probabilă?

    1. Supraîncălzire prea mică la ieșirea vaporizatorului
    2. Umiditate mare adusă de marfa neambalată
    3. Vaporizator prea mare pentru sarcina camerei
    4. Lipsă de agent în circuit

    Răspuns: B — Blocarea cu gheață apare la degivrare greșită sau la umiditate mare din mărfuri neambalate, aer prin fisuri sau ușă deschisă. Lipsa de agent dă de obicei îngheț neuniform, nu blocare completă.

12. ★ Carnea dintr-o cameră frigorifică are suprafața uscată, deși temperatura e corectă. Ce indică asta despre vaporizator?

    1. Umiditate prea mare: vaporizatorul e supradimensionat
    2. Supraîncălzire prea mică la vaporizator
    3. Umiditate prea mică: vaporizatorul poate fi prea mic
    4. Degivrări prea dese care încălzesc marfa

    Răspuns: C — Suprafața uscată arată umiditate prea mică, adesea cu vaporizator prea mic. Vaporizatorul prea mare dă situația opusă, cu umiditate mare și miros.

13. ★ Iarna, o cameră de depozitare are temperatură normală, dar umiditate mare. Vara nu era problema. Ce explicație dau sursele?

    1. Izolația camerei s-a degradat peste iarnă
    2. Vaporizatorul a devenit prea mic pentru sarcina din sezonul rece
    3. Sarcina internă a crescut mult în timpul iernii
    4. Sarcina e mică iarna, deci vaporizatorul lucrează prea puțin

    Răspuns: D — Umiditatea mare cu temperatură normală apare la vaporizator prea mare sau sarcină mică iarna. Izolația slabă și sarcina internă mare duc, dimpotrivă, la umiditate mică.

14. ★ De ce înghețarea neuniformă a vaporizatorului poate strica și degivrarea automată?

    1. Senzorul termostatului de degivrare poate să nu vadă gheața
    2. Gheața neuniformă blochează ventilul de expansiune
    3. Rezistențele de degivrare se supraîncălzesc pe zonele fără gheață
    4. Degivrarea pornește continuu din cauza presiunii mici

    Răspuns: A — Sursa spune că înghețarea neuniformă scade randamentul și încurcă degivrarea, pentru că senzorul nu vede gheața. Blocarea ventilului nu e un efect descris.

15. ★ De ce nu e bine ca degivrarea să pornească prea devreme?

    1. Gheața subțire izolează vaporizatorul mai bine
    2. Ventilul de expansiune se închide în timpul degivrării
    3. Compresorul pornește cu lichid după degivrare
    4. Aduci căldură inutil în zona răcită

    Răspuns: D — Degivrarea prea devreme înseamnă aport inutil de căldură, pe care instalația trebuie apoi să îl scoată. Gheața nu ajută: prea târziu, ea reduce transferul de căldură.

16. ★ De ce degivrarea cu gaz cald sau prin inversare e considerată mai eficientă decât cea cu rezistențe?

    1. Folosește căldura proprie a sistemului
    2. Topește gheața fără nicio sondă de control
    3. Nu mai are nevoie de sondă de sfârșit de degivrare
    4. Oprește ventilatoarele și nu mai consumă curent

    Răspuns: A — Ghidul recomandă degivrarea cu căldura proprie a sistemului, controlată inteligent, cu sondă de sfârșit de degivrare bine poziționată. Sonda rămâne necesară.

17. ★ Un vaporizator se degivrează la timp, dar ciclul durează mereu mult și camera se încălzește. Ce verifici întâi la comanda degivrării?

    1. Poziția bulbului TXV pe țeava de aspirație
    2. Poziția sondei de sfârșit de degivrare
    3. Termostatul de cameră de lângă ușă
    4. Presiunea de refulare a compresorului

    Răspuns: B — Degivrarea nu trebuie să dureze mai mult decât e necesar, iar sonda de sfârșit poziționată corect oprește ciclul la timp. Bulbul TXV reglează injecția, nu durata degivrării.

18. ★ De ce ajută comanda inteligentă a ventilatoarelor la un evaporator cu lamele?

    1. Mărește supraîncălzirea și protejează astfel compresorul de lichid
    2. Crește presiunea de vaporizare peste cea de condensare
    3. Poate amâna degivrarea și îmbunătățește bilanțul energetic
    4. Elimină complet și definitiv nevoia de degivrare

    Răspuns: C — Ghidul spune că dirijarea aerului, bătaia și debitul contează, iar comanda inteligentă a ventilatoarelor amână degivrarea. Nu o elimină.

19. ★ Montezi un KVP ca să nu înghețe vaporizatorul. Cum faci reglajul fin?

    1. La capacitate maximă, după temperatura camerei
    2. Lași valoarea din fabrică de 2 bar fără verificare
    3. La oprirea compresorului, după presiunea statică
    4. La capacitate minimă, urmărind manometrul

    Răspuns: D — Sursa cere reglajul fin al KVP folosit contra înghețului la capacitate minimă, cu manometru. Valoarea din fabrică e doar punct de pornire.

20. ★ O instalație are două vaporizatoare cu presiuni de vaporizare diferite și un singur KVP. Unde îl pui?

    1. După vaporizatorul cu presiunea cea mai mare
    2. După vaporizatorul cu presiunea cea mai mică
    3. Pe linia de lichid, înaintea ambelor ventile
    4. Pe aspirația comună, la intrarea în compresor

    Răspuns: A — La presiuni diferite, KVP se montează după vaporizatorul cu presiunea mai mare. Aspirația comună e locul potrivit doar când vaporizatoarele au aceeași presiune.

21. ★ Cum lucrează regulatorul presiunii de vaporizare KVP?

    1. Se deschide când scade presiunea de intrare
    2. Se închide când crește presiunea din condensator
    3. Se deschide când crește presiunea de intrare
    4. Se deschide după temperatura bulbului de pe aspirație

    Răspuns: C — KVP menține constantă presiunea în vaporizator și se deschide la creșterea presiunii de intrare. Reacția la temperatura bulbului ține de TXV.

22. ★ Într-o cameră, senzorul termostatului a fost prins direct pe țevile vaporizatorului. Ce greșeală e aici?

    1. Senzorul nu trebuie să atingă vaporizatorul camerei
    2. Senzorul trebuie pus chiar în curentul de la ușă
    3. Nu e greșeală, senzorul cere contact strâns cu vaporizatorul
    4. Senzorul trebuie montat pe linia de lichid

    Răspuns: A — La camere, senzorul nu trebuie să atingă vaporizatorul și nici să fie în radiația lui sau în curenții de la uși. Contactul strâns e regula la frigidere, adică altă situație.

23. ★ La un frigider, între capătul capilarului termostatului și evaporator a rămas 1 mm de plastic. Ce efect aștepți?

    1. Diferențialul termostatului scade cu aproximativ 1 °C
    2. Temperatura de vaporizare crește cu circa 1 K
    3. Diferențialul termostatului crește cu circa 1 °C
    4. Nimic, dacă senzorul rămâne în compartiment

    Răspuns: C — La frigidere, ultimii 100 mm ai capilarului trebuie lipiți strâns de evaporator; 1 mm de plastic crește diferențialul cu aproximativ 1 °C.

24. ★ O pompă de căldură aer-apă funcționează iarna, iar sub unitatea exterioară se face polei. Ce ai neglijat la montaj?

    1. Izolarea țevii de aspirație
    2. Evacuarea apei de la degivrare
    3. Distanța dintre unitățile split
    4. Senzorul de îngheț al aripioarelor

    Răspuns: B — Iarna evaporatorul exterior îngheață și se degivrează, iar apa rezultată trebuie evacuată ca să nu facă polei. Senzorul de îngheț doar pornește degivrarea.

25. ★ De ce nu montezi unitatea exterioară a unei pompe de căldură într-o adâncitură?

    1. Acolo apa de degivrare se scurge prea repede
    2. Acolo zgomotul compresorului crește mult
    3. Acolo evaporatorul nu mai poate îngheța
    4. Acolo se strânge aer rece și scade COP

    Răspuns: D — Ghidul spune că în adâncitură se adună aer rece, iar COP-ul scade. Evaporatorul chiar îngheață mai ușor în aer rece.

26. ★ De ce uleiul care circulă amestecat cu agentul e o problemă pentru vaporizator?

    1. Crește presiunea de vaporizare
    2. Scade supraîncălzirea la zero
    3. Blochează scurgerea condensului
    4. Reduce transferul de căldură

    Răspuns: D — Cursul spune că uleiul amestecat cu agentul reduce transferul de căldură în evaporator și condensator.

27. ★ De ce un acumulator prea mare sau montat prea sus e riscant într-o instalație cu R290?

    1. R290 e mai greu decât uleiul și îl împinge spre compresor la pornire
    2. R290 e mai ușor decât uleiul, iar uleiul poate rămâne în el
    3. R290 nu se amestecă deloc cu uleiul poliester
    4. R290 fierbe în acumulator și crește presiunea

    Răspuns: B — R290 e mai ușor decât uleiul, așa că uleiul se poate strânge în acumulator. R290 are chiar solubilitate bună cu uleiul poliester.

28. ★ Ce viteză a agentului se cere în schimbătoarele de căldură la R290?

    1. 0,3–0,5 m/s
    2. 8–10 m/s
    3. 3–5 m/s
    4. 30–50 m/s

    Răspuns: C — Sursa dă 3–5 m/s pentru R290, uneori cu secțiuni de țeavă adaptate; suprafața exterioară poate rămâne ca la R22.

29. ★ Un client se plânge că frigiderul casnic nou face zgomot de lichid la intrarea în vaporizator. Ce îi spui?

    1. Frigiderul are lipsă de agent și trebuie încărcat
    2. E un zgomot tipic la aparatele casnice
    3. Vaporizatorul e înghețat și trebuie degivrat
    4. Capilarul e înfundat și trebuie înlocuit

    Răspuns: B — Sursa spune că zgomotul lichidului la intrarea în vaporizator e tipic la aparatele casnice. Pentru un filtru montat vertical există remediul remontării orizontale.

30. ★ Clientul scoate gheața de pe vaporizatorul congelatorului cu un cuțit, ca să meargă mai repede. Ce îi recomanzi?

    1. Să nu folosească cuțite la degivrare
    2. Să folosească un cuțit de plastic, nu metalic
    3. Să taie gheața doar cu aparatul oprit
    4. Să lase un strat subțire, care izolează

    Răspuns: A — Sursa spune clar că nu folosești cuțite la degivrare. Un strat de gheață nu e dorit, pentru că reduce transferul de căldură.

31. ★ Evaporatorul e montat mai sus decât grupul compresor-condensator. La ce trebuie să fii atent?

    1. Lichidul să nu ajungă în compresor la oprire
    2. Uleiul să nu rămână în condensator la pornire
    3. Presiunea de vaporizare să nu scadă la oprire
    4. Aerul cald să nu urce spre evaporator

    Răspuns: A — Sursa cere ca, la evaporator deasupra grupului, lichidul să nu ajungă în compresor în fazele de oprire.

32. ★ Ce parte din suprafața vaporizatorului e folosită, orientativ, pentru vaporizare și ce parte pentru supraîncălzire?

    1. 85–90% vaporizare, 10–15% supraîncălzire
    2. 50% vaporizare, 50% supraîncălzire
    3. 10–15% vaporizare, 85–90% supraîncălzire
    4. 70% vaporizare, 30% supraîncălzire

    Răspuns: A — În vaporizator, vaporizarea are loc pe 85–90% din suprafață și supraîncălzirea pe circa 10–15%, în ultima porțiune, unde sunt doar vapori.

33. ★ De ce un aer condiționat auto elimină apă pe sub mașină?

    1. Compresorul scoate apa din agentul frigorific
    2. Condensatorul condensează umezeala din aerul exterior al mașinii
    3. Vaporizatorul răcește aerul și apa din el condensează
    4. Filtrul de habitaclu reține apa și o scurge

    Răspuns: C — Vaporizatorul dezumidifică: apa din aer condensează pe el și se scurge. Condensatorul condensează agentul, nu umezeala aerului.

Lecția 8 · Supraîncălzirea (33 întrebări)

1. Presiunea pe joasă indică o saturație de −3,0 °C, iar țeava de aspirație are 12,5 °C. Cât e SH?

   1. 9,5 K
   2. 15,5 K
   3. 12,5 K
   4. 3,0 K

   Răspuns: B — SH = 12,5 − (−3,0) = 15,5 K; minusul se transformă în adunare.

2. De unde iei presiunea pentru calculul supraîncălzirii?

   1. De pe partea de înaltă, după condensator
   2. Din temperatura aerului exterior
   3. De pe partea de joasă, la aspirație
   4. De pe eticheta unității

   Răspuns: C — Saturația se ia din presiunea de joasă, în același punct cu temperatura țevii de aspirație.

3. De ce o supraîncălzire prea mare scade capacitatea instalației?

   1. Vaporizatorul nu mai e umplut complet cu agent care fierbe
   2. Compresorul primește lichid
   3. Condensatorul se înfundă cu ulei
   4. Presiunea de condensare scade la zero

   Răspuns: A — SH mare înseamnă umplere imperfectă a vaporizatorului, deci mai puțină suprafață folosită pentru evaporare.

4. Vezi brumă groasă pe țeava de aspirație și pe compresor, iar compresorul e rece. Ce faci la TXV?

   1. Rotești antiorar ca să scazi SH
   2. Nu atingi TXV, adaugi agent
   3. Rotești orar ca să crești SH
   4. Scoți izolația de pe aspirație

   Răspuns: C — Semnele arată SH prea mic și lichid spre compresor; rotirea orară crește supraîncălzirea.

5. De ce supraîncălzirea pe țeava de aspirație, venită din mediu, este nedorită?

   1. Pentru că răcește prea tare motorul
   2. Pentru că și această căldură trebuie preluată de circuit
   3. Pentru că provoacă lovituri de lichid
   4. Pentru că scade presiunea de condensare

   Răspuns: B — Căldura intrată prin izolație devine sarcină în plus pe care circuitul trebuie s-o transporte.

6. Termometrul arată temperatura refulării aproape de 135 °C, iar SH la aspirație e foarte mare. Ce riști?

   1. Lichid în compresor
   2. Bule în vizorul de lichid
   3. Nimic, e normal la refulare
   4. Depășirea limitei de refulare 130-135 °C

   Răspuns: D — Supraîncălzirea prea mare a gazului aspirat crește rapid temperatura de refulare peste limită.

7. Care formulă descrie SUBrăcirea, nu supraîncălzirea?

   1. T saturație condensare − T lichid
   2. T țeavă aspirație − T saturație
   3. T refulare − T aspirație
   4. T aer intrare − T vaporizare

   Răspuns: A — Subrăcirea se calculează pe lichid, pe partea de înaltă: saturația minus temperatura lichidului.

8. TXV vânează ușor după ce ai redus SH antiorar ca să umpli vaporizatorul. Care e pasul următor?

   1. Mai rotești antiorar două ture
   2. Rotești circa o tură înapoi orar
   3. Înlocuiești ventilul imediat
   4. Adaugi ulei în compresor

   Răspuns: B — Se reduce până apare vânarea, apoi circa o tură orar, ca vaporizatorul să fie folosit complet stabil.

9. ★ Un split cu R32 arată 123 psi (8,5 bar) pe joasă, adică saturație ≈ 5 °C. Țeava de aspirație are 12 °C. Cât e supraîncălzirea?

   1. 17 K
   2. 5 K
   3. 7 K
   4. 12 K

   Răspuns: C — SH = temperatura țevii minus saturația: 12 − 5 = 7 K. 17 K apare dacă aduni în loc să scazi.

10. ★ La un grup compresor-condensator măsori SH de 3 K la senzorul ventilului. Ce concluzie tragi?

    1. E sub 5–12 K recomandat: risc de lichid în compresor
    2. E ideal, vaporizatorul e umplut complet
    3. E prea mare: instalația are probabil lipsă de agent în circuit
    4. E normal, sub 8 K totul e în regulă

    Răspuns: A — Pentru grupuri compresor-condensator valoarea recomandată e 5–12 K; sub ea crește riscul de lichid în compresor. Pragul de 8 K din ghid privește valorile prea mari.

11. ★ O cameră frigorifică răcește slab, iar SH la ieșirea vaporizatorului oscilează între 12 și 18 K. Ce e cel mai probabil?

    1. Vaporizatorul e inundat și trimite lichid spre compresor la sarcină
    2. Vaporizatorul e umplut incomplet, deci capacitatea e mică
    3. Compresorul primește prea mult lichid
    4. SH mare crește capacitatea, deci cauza e alta

    Răspuns: B — Valori nejustificat de mari (în general peste 8 K) sau instabile arată umplere imperfectă și capacitate mică. Inundarea ar da SH mic, nu mare.

12. ★ Vrei să reduci supraîncălzirea reglată de un TXV. În ce sens rotești tija?

    1. Orar
    2. Orar, apoi o tură antiorar
    3. Antiorar
    4. Oricum, contează doar numărul de ture

    Răspuns: C — La TXV, rotirea în sens orar crește supraîncălzirea, iar antiorar o scade.

13. ★ Rotești o tură întreagă tija unui ventil TE5. Cât se schimbă aproximativ supraîncălzirea?

    1. Circa 4 K pe tură
    2. Circa 3 K
    3. Circa 10 K
    4. Circa 0,5 K

    Răspuns: D — O tură schimbă SH cu ~0,5 K la TE5 și mai mari; ~4 K e valoarea pentru T2/TE2, iar ~3 K pentru TUA/TUB.

14. ★ Urmărești SH la un TXV și vezi că variază constant cu circa 1 K. Ce faci?

    1. Rotești mult orar ca să elimini vânarea
    2. Rotești antiorar până dispare variația
    3. Schimbi bulbul, pentru că are contact slab
    4. Nimic, o variație de 1 K nu e vânare

    Răspuns: D — Sursa precizează că variația de 1 K nu e considerată vânare, deci nu se reglează ventilul pentru ea.

15. ★ Un TXV vânează puternic. Care e primul pas din procedura de eliminare a vânării?

    1. Rotești antiorar până dispare vânarea
    2. Rotești mult orar până dispare vânarea
    3. Rotești o singură tură orar și aștepți
    4. Scazi SH până vaporizatorul e plin

    Răspuns: B — Procedura: întâi mult orar până dispare, apoi antiorar treptat până reapare, apoi circa o tură orar. Rotirea antiorar scade SH și ar agrava vânarea.

16. ★ Verifici reglajul unui TXV, dar pui senzorul de temperatură la intrarea în compresor, după o aspirație lungă. De ce valoarea poate fi înșelătoare?

    1. Exclude supraîncălzirea din evaporator
    2. Include și căldura luată pe țeava de aspirație
    3. Arată supraîncălzirea din interiorul compresorului
    4. Arată subrăcirea, nu supraîncălzirea

    Răspuns: B — La admisie SH e suma din evaporator, aspirație și schimbător intern. Reglajul valvei se verifică imediat după evaporator, unde e bulbul.

17. ★ Ce loc de măsurare a supraîncălzirii e considerat irelevant în service?

    1. Imediat după evaporator, la bulb
    2. La admisia în compresor
    3. În interiorul compresorului
    4. Pe țeava de aspirație

    Răspuns: C — Supraîncălzirea din compresor e practic imposibil de determinat și irelevantă în service, fiind specifică producătorului.

18. ★ De ce supraîncălzirea dată de un schimbător intern pe aspirație nu e „nedorită”, ca aceea luată prin izolație?

    1. Scade temperatura de refulare la orice agent
    2. Crește performanța, cu excepții precum R717 și R22
    3. Elimină nevoia de supraîncălzire în evaporator
    4. E utilă la toți agenții, inclusiv la amoniac R717 și R22

    Răspuns: B — Căldura din mediu pe aspirație e nedorită, dar schimbătoarele interne îmbunătățesc performanța, însă nu la R-717 și R-22.

19. ★ De ce se izolează conducta de aspirație?

    1. Ca să crească SH și să protejeze compresorul de lichid
    2. Ca să scadă presiunea de aspirație
    3. Ca să nu se îngroașe uleiul din țeavă
    4. Ca să nu condenseze și să nu crească nedorit SH

    Răspuns: D — Izolația oprește condensul și creșterea nedorită a supraîncălzirii gazului aspirat. Căldura luată din mediu trebuie apoi preluată de circuit, deci nu e o protecție.

20. ★ La un frigider cu capilar vrei să verifici dacă încărcătura e corectă. Ce observi când e corectă?

    1. Aceeași temperatură la intrarea și ieșirea vaporizatorului
    2. Ieșirea vaporizatorului cu circa 10 K mai caldă decât intrarea
    3. Brumă pe racordul de aspirație al compresorului
    4. Intrarea vaporizatorului mai caldă decât ieșirea

    Răspuns: A — La capilar, încărcătura corectă dă aceeași temperatură la intrarea și ieșirea vaporizatorului. Bruma pe aspirația compresorului arată risc de lichid.

21. ★ De ce la un frigider mic racordul de aspirație al compresorului trebuie să fie cam la temperatura ambiantă?

    1. Ca să nu migreze umezeala în izolație
    2. Ca uleiul să nu se răcească în carter
    3. Ca presiunea de aspirație să fie maximă
    4. Ca termostatul să citească temperatura corect

    Răspuns: A — Sursa cere ca racordul de aspirație să fie circa la temperatura ambiantă, ca umezeala să nu migreze în izolație.

22. ★ La un frigider mic cu R290 ieșirea vaporizatorului nu are supraîncălzire, iar gazul aspirat la compresor are +25 °C. Cum interpretezi?

    1. Supraîncărcat: trebuie scos agent imediat
    2. Defect: ventilul trimite lichid direct în compresor
    3. Normal: SH se obține în schimbătorul de aspirație
    4. Lipsă de agent: gazul aspirat e prea cald

    Răspuns: C — La R290 ieșirea vaporizatorului e fără SH, încărcătura fiind aproape de maxim, iar gazul aspirat e normal +20…+32 °C la sisteme ermetice mici.

23. ★ De ce la R290, R600a sau R134a se urmărește o supraîncălzire mare, cu schimb intern bun?

    1. Așa temperatura de refulare scade sub valorile de la R22
    2. Așa încărcătura poate depăși limita de 150 g
    3. Așa vaporizatorul nu mai are nevoie de degivrare
    4. Așa COP-ul poate depăși R22; cu SH foarte mic e sub R22

    Răspuns: D — Sursa arată că, cu supraîncălzire mare și schimb intern bun, COP-ul acestor agenți e peste R22, iar cu SH foarte mic e sub R22.

24. ★ Temperatura gazului aspirat e neobișnuit de mică, deși TXV pare reglat corect. Ce verifici?

    1. Dacă bulbul stă într-un loc cald sau are contact slab
    2. Dacă încărcătura de agent e prea mică
    3. Dacă linia de lichid e parțial înfundată înainte de ventil
    4. Dacă supraîncălzirea TXV e reglată prea mare

    Răspuns: A — Gaz aspirat rece înseamnă SH prea mic, bulb în loc cald sau cu contact slab. Încărcătura mică și defectele liniei de lichid dau gaz aspirat cald.

25. ★ Gazul aspirat e foarte cald, iar SH la TXV e deja reglat normal. Care cauză rămâne plauzibilă?

    1. Încărcătură de agent prea mică
    2. Bulb montat într-un loc cald
    3. Supraîncălzire prea mică la ventil
    4. Lichid returnat din vaporizator

    Răspuns: A — Temperatura mare a gazului aspirat vine din încărcătură mică, defecte pe linia de lichid sau SH TXV prea mare. Bulbul în loc cald duce la gaz aspirat rece.

26. ★ După montarea unui schimbător de căldură pe aspirație, temperatura de refulare a crescut mult. Ce soluție dă manualul?

    1. Mărești supraîncălzirea de la TXV
    2. Scoți schimbătorul sau pui unul mai mic
    3. Izolezi schimbătorul cu un strat mai gros
    4. Adaugi agent ca să scadă SH în evaporator

    Răspuns: B — Supraîncălzirea prea mare în schimbătorul de aspirație crește refularea; remediul e eliminarea lui sau unul mai mic. Mărirea SH la TXV ar urca și mai mult refularea.

27. ★ Față de temperatura de condensare, cât de cald ar trebui să intre, ideal, gazul în compresor?

    1. Cu circa 10 K peste temperatura de condensare
    2. Exact la temperatura de vaporizare
    3. Cu circa 10 K sub temperatura de condensare
    4. Cu circa 10 K peste temperatura de vaporizare

    Răspuns: C — Manualul spune că intrarea în compresor trebuie să fie cu circa 10 K sub temperatura de condensare, cu cât mai multă SH între vaporizator și compresor.

28. ★ La un compresor semi-ermetic vezi ulei spumat, iar în timp au apărut probleme la rulmenți. Ce reglaj suspectezi?

    1. Supraîncălzire prea mare
    2. Supraîncălzire prea mică
    3. Subrăcire prea mare
    4. Presiune de condensare prea mică

    Răspuns: B — SH prea mică duce la rulmenți deteriorați, bobină scurtcircuitată și ulei spumat. SH prea mare dă performanță scăzută și înghețare.

29. ★ De ce ghidul insistă să verifici supraîncălzirea chiar la instalații care merg de ani de zile?

    1. SH crește singură în timp, odată cu uzura normală a compresorului
    2. Agentul își schimbă punctul de fierbere în timp
    3. Setările de la punere în funcțiune rămân adesea neschimbate
    4. Bulbul TXV se descarcă obligatoriu după câțiva ani

    Răspuns: C — Ghidul spune că reglajele de la punere în funcțiune rămân adesea neatinse ani întregi, iar un SH greșit poate distruge compresorul.

30. ★ Încarci agent urmărind manometrul și termometrul, iar SH scade spre zero. Ce risc apare dacă continui?

    1. Lovituri de lichid în compresor
    2. Refulare peste 135 °C
    3. Umplere imperfectă a vaporizatorului
    4. Presiune de aspirație prea mică

    Răspuns: A — Supraîncălzirea prea mică la încărcare poate da lovituri de lichid. Refularea foarte caldă și umplerea imperfectă țin de SH prea mare.

31. ★ De ce temperatura crește în zona de supraîncălzire a evaporatorului, deși presiunea e aproape aceeași?

    1. Vaporii saturați primesc doar căldură sensibilă
    2. Agentul primește căldură latentă și continuă să fiarbă
    3. Presiunea crește brusc la ieșire
    4. Uleiul cedează căldură vaporilor

    Răspuns: A — Supraîncălzirea este încălzirea vaporilor saturați la finalul evaporatorului, doar cu căldură sensibilă. Căldura latentă e consumată în zona de fierbere.

32. ★ De ce e nevoie de supraîncălzire chiar după ce agentul a devenit complet vapori în evaporator?

    1. Compresorul are nevoie de vapori cât mai reci la admisie
    2. Supraîncălzirea crește presiunea de aspirație
    3. Vaporii saturați răcesc prea mult uleiul
    4. Pierderile de presiune pe aspirație pot readuce lichid

    Răspuns: D — Cursul spune că supraîncălzirea împiedică lichidul să ajungă în compresor, inclusiv din cauza pierderilor de presiune pe conducta de aspirație, de la vaporizator la compresor (9-1).

33. ★ La o pompă de căldură, de ce se păstrează o supraîncălzire minimă chiar când sarcina variază?

    1. Ca temperatura de evaporare să rămână mereu aceeași
    2. Ca degivrarea să pornească mai rar
    3. Ca subrăcirea să crească automat
    4. Ca fluctuațiile să nu trimită lichid în compresor

    Răspuns: D — Ghidul pentru pompe de căldură spune că supraîncălzirea minimă garantează că nu intră lichid în compresor la fluctuații de sarcină.

Lecția 9 · Agenți frigorifici, uleiuri și siguranță (33 întrebări)

1. Care agent are cel mai mic GWP dintre variante?

   1. R410A
   2. R32
   3. R290
   4. R134a

   Răspuns: C — R290 are GWP 3, față de 675 (R32), 1430 (R134a) și 2088 (R410A).

2. De ce la R290 concentrația periculoasă apare mai ales la nivelul pardoselii?

   1. Pentru că fierbe la temperatură mare
   2. Pentru că e mai greu ca aerul
   3. Pentru că reacționează cu podeaua
   4. Pentru că e mai ușor decât uleiul

   Răspuns: B — Hidrocarburile R290 și R600a sunt mai grele ca aerul și se adună jos.

3. Trebuie să deschizi circuitul unui frigider cu R600a. Cum procedezi?

   1. Cu arzătorul, după ce aerisești
   2. Tai țeava cu tăietorul, fără flacără
   3. Desfaci racordul cu cheia sub tensiune
   4. Perforezi țeava cu o bormașină

   Răspuns: B — Instalațiile cu R600a/R290 se deschid doar cu tăietorul de țeavă; flacăra deschisă e interzisă.

4. Un AC pe R407C a pierdut agent. Clientul cere doar completare. Ce problemă ai?

   1. R407C nu se poate încărca deloc
   2. Compoziția rămasă e necunoscută din cauza fracționării
   3. R407C cere ulei mineral nou
   4. Presiunea statică scade la zero

   Răspuns: B — R407C e zeotrop cu glide mare; la scăpări nu se știe compoziția rămasă.

5. De ce nu se folosește alcool metilic „antigel” într-o instalație cu filtru deshidrator?

   1. Distruge capacitatea filtrului de a reține apă și acid
   2. Crește GWP-ul agentului
   3. Face agentul inflamabil
   4. Înfundă tubul capilar cu gheață

   Răspuns: A — Manualul spune că aceste lichide distrug capacitatea filtrului de a reține apa și acidul.

6. Ce ulei și ce filtru se potrivesc unei instalații vechi cu R22?

   1. POE cu filtru DML
   2. PAG cu filtru DML
   3. Mineral sau alchilbenzen cu filtru DCL
   4. Poliester cu sită 3 Å

   Răspuns: C — CFC/HCFC folosesc ulei mineral sau alchilbenzen și filtre DCL (80% sită, 20% alumină).

7. Un split pe R410A merge, dar manometrul arată refulare de 12 bar la funcționare normală de vară. Ce concluzie e plauzibilă?

   1. Valoare normală pentru R410A
   2. Refularea e mult sub 24,1-31,0 bar, deci ceva e anormal
   3. Aparatul lucrează de fapt cu R32
   4. Presiunea e prea mare, oprești imediat

   Răspuns: B — Tabelul dă refulare 24,1-31,0 bar la R410A; 12 bar e mult sub interval.

8. De ce e interzisă conversia unui aparat R22 la R290?

   1. R290 are presiuni mult mai mari decât R22
   2. R290 are ODP foarte mare
   3. R290 nu se amestecă cu niciun ulei
   4. Aparatul nu e aprobat pentru inflamabili și siguranța electrică nu e verificată

   Răspuns: D — Manualul interzice conversia pentru că aparatul nu e aprobat pentru agenți inflamabili.

9. ★ Un client spune: R410A e ecologic, are ODP 0. Ce îi răspunzi corect?

   1. Are dreptate: ODP 0 înseamnă și efect de seră zero
   2. Greșit: R410A are ODP ridicat, ca R22
   3. Are dreptate: GWP-ul lui raportat la R11 e mic
   4. Nu afectează ozonul, dar are GWP 2088

   Răspuns: D — HFC-urile au ODP 0, dar efect de seră ridicat; R410A are GWP 2088. GWP se raportează la CO2, iar ODP la R11.

10. ★ De ce R32 cere măsuri de siguranță pe care R410A nu le cere, deși are GWP mai mic?

    1. R32 e clasa B, toxic sub 440 ppm
    2. R32 e A3, inflamabil exact ca propanul
    3. R32 e A2L, ușor inflamabil; R410A e A1
    4. R32 lucrează la presiuni mai mari ca R410A

    Răspuns: C — În tabelul pompelor de căldură R32 e A2L, iar R410A e A1. R32 are presiuni statice ușor mai mici (14,8 față de 16,2 bar).

11. ★ Din ce este format R410A?

    1. Amestec R32, R125 și R134a
    2. Amestec R32 și R125, 50/50
    3. Agent pur, monocomponent
    4. Amestec R125 și R143a

    Răspuns: B — R410A e amestec 50% R32 și 50% R125. R32/R125/R134a e R407C, iar R125/R143a e R507A.

12. ★ Un frigider cu R600a arată pe joasă 0,7–1,7 bar. Colegul zice că e lipsă de agent, fiindcă la R134a ar fi 1,7–2,4 bar. Cine are dreptate?

    1. Nu e neapărat lipsă: e aspirația tipică la R600a
    2. Colegul: agenții casnici au toți 1,7–2,4 bar
    3. Colegul: R600a trebuie să aibă aspirație ca R290
    4. Niciun verdict până nu citești presiunea în psi

    Răspuns: A — Tabelul dă pentru R600a aspirație 10–25 psi (0,7–1,7 bar), iar pentru R134a 25–35 psi (1,7–2,4 bar). Compari cu valorile agentului real.

13. ★ Un aparat cu 150 g de R290 trebuie pus într-o încăpere. Care e volumul minim al camerei după regula din manual?

    1. Circa 8 m³
    2. Circa 150 m³
    3. Circa 1,2 m³
    4. Circa 19 m³

    Răspuns: D — Regula e minimum 1 m³ la fiecare 8 g de încărcătură: 150 / 8 ≈ 19 m³. 1,2 m³ apare dacă înmulțești greșit în loc să împarți.

14. ★ De ce limita de 150 g de R290 e considerată sigură pentru o bucătărie standard?

    1. Ține concentrația sub LEL doar în zona tavanului
    2. Sub 150 g propanul nu mai e clasa A3
    3. Ține concentrația sub 25% din LEL, circa 8 g/m³
    4. Sub 150 g R290 nu se aprinde nici la 470 °C

    Răspuns: C — Manualul spune că 150 g țin o bucătărie standard sub 25% din LEL, circa 8 g/m³. Clasa A3 rămâne, oricât de mică e încărcătura.

15. ★ Un aparat pe R22/R404A avea 360 g. Modelul echivalent pe R290 are practic același volum de agent. Cât R290 aștepți în grame?

    1. Circa 150 g
    2. Circa 360 g
    3. Circa 900 g
    4. Circa 60 g

    Răspuns: A — Încărcătura de R290 în grame e circa 40% din R22/R404A, iar 150 g R290 echivalează cu circa 360 g R22/R404A, cam același volum.

16. ★ Ai la îndemână GPL de butelie și propan tehnic 95%. Poți încărca o instalație R290 cu ele?

    1. Da, propanul tehnic 95% e suficient
    2. Da, GPL-ul tot propan este, deci merge la fel
    3. Nu, se folosește uzual propan 99,5% („2.5”)
    4. Da, dacă filtrul are sită moleculară 3 Å

    Răspuns: C — Sursa spune că GPL-ul combustibil și gradul tehnic 95% nu sunt suficiente; R290 are limite stricte de apă, sulf și necondensabile.

17. ★ La o reparație pe R290 vrei să pui o garnitură EPDM din stoc. E o alegere bună?

    1. Da, EPDM merge cu toți agenții
    2. Da, dacă o ungi cu ulei mineral
    3. Nu, EPDM e incompatibil cu R290
    4. Nu, R290 acceptă doar garnituri PVC

    Răspuns: C — Manualul listează ca incompatibile cu R290 cauciucul butilic și natural, PP, PVC, PVDF, EPDM și CSM.

18. ★ Ce filtru deshidrator se potrivește unei instalații cu R290?

    1. 80% sită + 20% alumină, ca la CFC
    2. Sită moleculară 3 Å, ca la R134a
    3. Tip DCL, ca la uleiul mineral
    4. 4A-XH9, ca la conversia R502→R404A

    Răspuns: B — Pentru R290 se folosesc filtre cu sită moleculară 3 Å (ex. XH7, XH9, XH11), ca la R134a. Filtrele DCL cu alumină sunt pentru CFC/HCFC.

19. ★ Proiectezi o vitrină mică pe R290 cu vaporizatorul și termostatul standard amândouă în interior. Ce modificare cere manualul?

    1. Termostatul se mută jos, lângă compresor
    2. Termostatul se mută afară, sus
    3. Vaporizatorul se mută afară, lângă termostat
    4. Nimic, dacă încărcătura e sub 150 g

    Răspuns: B — Piesele cu agent se separă de cele de comutare; termostatul afară, sus, e sigur. Jos e riscant, pentru că R290 e mai greu ca aerul.

20. ★ La un frigider pe R290 cauți posibile surse de aprindere. Ce element intră în discuție, pe lângă termostat?

    1. Garnitura magnetică a ușii
    2. Rafturile metalice din interior
    3. Tava de apă din compartiment
    4. Întrerupătorul luminii din ușă

    Răspuns: D — Orice element electric de comutare e posibilă sursă de aprindere: termostat, întrerupătorul luminii din ușă, relee, klixon extern, temporizator de degivrare.

21. ★ Videzi o instalație cu R290 într-un atelier închis. Ce măsură specifică lipsește adesea?

    1. Încălzirea țevilor cu o rezistență
    2. Evacuarea pompei de vid afară
    3. Brazarea racordului de service
    4. Deschiderea circuitului cu flacără scurtă

    Răspuns: B — La service pe R290 se cer ventilație bună și evacuarea pompei de vid afară. Flacăra deschisă e interzisă, iar deschiderea se face cu tăietorul.

22. ★ Trimiți în garanție un compresor defect de pe un frigider cu R600a. Cum îl pregătești?

    1. Îl trimiți deschis, ca să iasă agentul rămas
    2. Îl videzi și îl etanșezi înainte de returnare
    3. Îl umpli cu azot și îl lași deschis
    4. Îi acoperi racordurile doar cu bandă adezivă groasă

    Răspuns: B — Manualul cere ca compresoarele pentru R600a/R290 să fie vidate și etanșate înainte de returnare.

23. ★ De ce nu transvazezi agent între recipiente de mărimi diferite?

    1. Agentul își schimbă clasa de siguranță
    2. Presiunea din recipientul mic devine periculos de mare
    3. Amestecurile se separă doar în recipiente mici
    4. Fiecare transvazare crește mult conținutul de apă

    Răspuns: D — Umiditatea agentului trebuie să fie maximum 20 ppm, iar fiecare transvazare între recipiente diferite crește mult conținutul de apă.

24. ★ Un frigider vechi pe R12 are motorul compresorului ars. Clientul vrea conversie la R134a cu ocazia reparației. Ce spune manualul?

    1. Nu converti un sistem cu motor ars
    2. Conversia e ideală, compresorul oricum se schimbă
    3. Conversia merge dacă păstrezi uleiul mineral
    4. Conversia merge folosind amestecul R401A

    Răspuns: A — Manualul spune să nu convertești un sistem cu motor ars, pentru că riscul de contaminare e prea mare. Resturile de ulei mineral sunt tocmai un risc al conversiei R12→R134a.

25. ★ Un tehnician scoate peste 90% din uleiul mineral, pune ulei sintetic, filtru nou și agent compatibil, păstrând compresorul. Cum se numește operația?

    1. Drop in
    2. Add in
    3. Retrofit
    4. Conversie cu compresor nou

    Răspuns: A — Drop in = peste 90% din uleiul mineral înlocuit cu sintetic, filtru nou, agent compatibil. Retrofitul cere compresor HFC și ulei esteric schimbat de mai multe ori.

26. ★ Montezi un regulator de presiune și un presostat pe o instalație cu amoniac (R717). Ce alegi?

    1. Regulator KV și presostat KP standard
    2. Regulator KV, dacă e reglat la 2 bar
    3. Presostat KP-A; regulator KV nu
    4. Orice presostat, amoniacul fiind natural

    Răspuns: C — Regulatoarele KV merg cu toți agenții, cu excepția amoniacului, iar la amoniac presostatele trebuie să fie tip KP-A.

27. ★ De ce nu brazezi pe o instalație care încă mai conține agent?

    1. Se formează produse de descompunere care atacă burdufurile
    2. Agentul crește temperatura de topire a aliajului de brazare
    3. Agentul răcește îmbinarea și lipitura nu prinde
    4. Uleiul se aprinde doar în prezența agenților HFC

    Răspuns: A — Brazarea sau încălzirea unei instalații cu agent formează produse de descompunere, iar gazele agresive pot deteriora burdufurile regulatoarelor.

28. ★ De ce umezeala e deosebit de periculoasă la compresoarele ermetice și semi-ermetice?

    1. Crește GWP-ul agentului din circuit
    2. Atacă izolația înfășurărilor motorului
    3. Face uleiul mai subțire și mai volatil
    4. Scade presiunea de condensare

    Răspuns: B — Umezeala descompune uleiul formând acid, corodează metalele și atacă izolația înfășurărilor la ermetice și semi-ermetice.

29. ★ La un compresor scos din instalație găsești ulei închis la culoare și nămol, iar refularea era foarte caldă. Ce s-a întâmplat probabil?

    1. Uleiul și agentul s-au descompus, formând acizi
    2. Ulei prea puțin rămas după o încărcare corectă de agent
    3. Agentul era prea pur, fără aditivi
    4. Supraîncălzire prea mică, cu ulei spumat

    Răspuns: A — Descompunerea uleiului și agentului dă acizi, ulei închis, nămol, supape neetanșe și refulare caldă. Uleiul spumat ține de SH prea mică, nu de nămol.

30. ★ De ce vaporizatoarele pentru R290 pot fi proiectate ca pentru R22 sau R404A?

    1. La −25 °C presiunea R290 e apropiată de R22
    2. R290 are aceeași încărcătură în grame ca R22
    3. R290 are GWP apropiat de R22
    4. R290 are aceeași clasă de siguranță ca R404A

    Răspuns: A — La −25 °C presiunea R290 e circa egală cu R22 și 81% din R404A, deci vaporizatoarele se proiectează similar. Încărcătura în grame e doar ~40%.

31. ★ Treci de la R134a la R290 pentru aceeași capacitate. Cum se compară cilindreea compresorului necesar?

    1. Mai mare: R290 are capacitate volumetrică mai mică
    2. Aceeași: capacitatea depinde doar de presiune
    3. De 2,5–3 ori mai mare, ca față de R600a
    4. Mai mică: R290 are ~150% din capacitatea R134a

    Răspuns: D — Capacitatea volumetrică: R290 1164 kJ/m³, R134a 658, deci circa 150%. Raportul 2,5–3 e față de R600a, iar acolo R290 are capacitate mai mare, nu cilindree.

32. ★ De ce la evaluarea unei instalații nu te uiți doar la GWP, ci și la TEWI?

    1. TEWI înlocuiește ODP la evaluarea agenților moderni
    2. TEWI arată doar pierderile de agent la montaj
    3. TEWI este GWP-ul raportat la R11
    4. TEWI adaugă efectul indirect al energiei consumate

    Răspuns: D — TEWI cumulează efectul direct (scurgeri, pierderi la eliminare) cu cel indirect, adică energia consumată.

33. ★ Agentul recuperat are 1,5% gaze necondensabile și aciditate zero. Ce mai trebuie verificat ca să fie în limitele date?

    1. Nimic, aciditatea zero e singura condiție importantă
    2. Necondensabilele, care trebuie să fie zero
    3. Apa, care trebuie să fie de cel mult 10 ppm
    4. Necondensabilele, limita fiind 0,15%

    Răspuns: C — Limitele pentru agent sunt 10 ppm apă, 100 ppm reziduu, aciditate 0 și 1,5% necondensabile, cu atenție specială la agentul recuperat.

Lecția 10 · Split și pompa de căldură (33 întrebări)

1. În modul încălzire, unde merge întâi gazul de la compresor?

   1. În unitatea exterioară
   2. În unitatea interioară
   3. În separatorul de lichid
   4. Direct în dispozitivul de expansiune

   Răspuns: B — Pe încălzire bobina valvei cu 4 căi e alimentată și gazul merge întâi în UI, unde condensează.

2. De ce nu e bine ca degivrarea să pornească prea devreme?

   1. Pentru că gheața blochează transferul
   2. Pentru că se strică valva cu 4 căi
   3. Pentru că se consumă energie inutil
   4. Pentru că scade presiunea de refulare

   Răspuns: C — Degivrarea prea devreme înseamnă consum inutil; prea târziu, gheața blochează transferul.

3. Trebuie să muți unitatea interioară. Ai făcut pump down și ai închis robinetul de lichid. Ce urmează?

   1. Închizi imediat aspirația și oprești
   2. Oprești unitatea și aștepți 10 minute
   3. Deschizi portul de serviciu spre atmosferă
   4. Aștepți 0 pe manometrul de aspirație, apoi închizi aspirația

   Răspuns: D — Agentul se întoarce prin aspirație; la 0 pe manometru închizi aspirația, apoi oprești unitatea.

4. Ce COP are o pompă sol-apă după surse?

   1. 4,0-5,5
   2. 2,5-4,0
   3. 1,5-2,5
   4. 6,0-8,0

   Răspuns: A — Sol-apă și apă-apă au COP 4,0-5,5; aer-apă și aer-aer au 2,5-4,0.

5. Clientul are factorul sezonier mic, deși aparatul pare să meargă normal. Ce verifici din zona degivrării?

   1. Culoarea furtunului de condens
   2. Funcționarea degivrării și poziția sondei din UE
   3. Tensiunea bobinei valvei cu 4 căi pe răcire
   4. Nivelul uleiului în pompa de vid

   Răspuns: B — Un reglaj greșit al degivrării sau o sondă mutată strică factorul sezonier fără să se observe.

6. De ce separatorul de lichid este pus înaintea compresorului?

   1. Ca să mărească subrăcirea
   2. Ca să rețină uleiul în vaporizator
   3. Ca să nu intre picături de lichid în compresor
   4. Ca să scadă presiunea de refulare

   Răspuns: C — Separatorul de lichid previne intrarea picăturilor de lichid în compresor.

7. Un traseu are 30 m țeavă reală, 2 coturi de 90° și 1 robinet. Care e lungimea echivalentă?

   1. 34 m
   2. 38 m
   3. 40 m
   4. 42 m

   Răspuns: D — 30 + 2×2 + 8 = 42 m; la 40 m randamentul scade deja cu circa 10%.

8. Ce face poziția back seated a robinetului de serviciu?

   1. Funcționare normală, trecere liberă
   2. Închide portul exterior
   3. Deschide toate trei porturile
   4. Închide linia de lichid spre UI

   Răspuns: A — Back seated (complet deschis) este funcționarea normală; front seated închide portul exterior.

9. ★ Clientul pune splitul pe încălzire, dar aparatul suflă tot rece. Compresorul și ambele ventilatoare merg. Constați că bobina valvei cu 4 căi nu primește tensiune. Ce explică simptomul?

   1. Fără tensiune pe bobină valva stă pe răcire; gazul cald merge în UE
   2. Fără bobină valva stă la jumătate, deci gazul ocolește ambele unități
   3. Bobina nealimentată înseamnă încălzire, deci problema e la senzorul UI
   4. Fără bobină compresorul nu mai pompează gaz cald, doar vapori reci

   Răspuns: A — Pe răcire bobina valvei nu e alimentată și gazul de la compresor merge în UE; pe încălzire bobina trebuie alimentată ca gazul să ajungă întâi în UI. Nealimentarea nu înseamnă încălzire și nu oprește compresorul.

10. ★ Iarna, un client cu pompă de căldură aer-aer se plânge că din când în când UI nu mai încălzește câteva minute, iar din UE iese abur. Ce îi explici?

    1. E o scurgere de agent, aburul fiind agentul care iese prin îmbinări
    2. E degivrarea UE, care folosește căldură dintr-o rezistență din UI
    3. Valva cu 4 căi s-a blocat și aparatul a trecut definitiv pe răcire
    4. E degivrarea UE, care ia scurt timp căldură din interior

    Răspuns: D — La pompa aer-aer degivrarea UE folosește căldură din interior, de aceea UI nu mai încălzește un timp. Nu e o scurgere, iar sursa nu indică o rezistență din UI ca sursă de căldură.

11. ★ Ai lucrat la vaporizatorul din UI și vrei să recuperezi și să videzi doar partea interioară, fără să atingi agentul strâns în UE. În ce poziție pui robinetul de serviciu?

    1. Front seated, tija complet înăuntru, portul spre exterior închis
    2. Back seated, cu tija complet afară, ca portul de serviciu să fie închis
    3. Mid seated, ca toate cele trei porturi să rămână deschise în timpul lucrului
    4. Back seated, apoi apeși miezul Schrader ca să izolezi unitatea exterioară

    Răspuns: A — Front seated închide portul exterior, deci izolezi UE și lucrezi doar pe interior. Back seated e poziția de funcționare normală, iar mid seated deschide toate porturile, deci nu izolează nimic.

12. ★ Vrei să videzi o instalație urmând Manualul frigotehnistului. Colegul vrea să lege pompa de vid direct pe ventilul Schrader al robinetului. Ce e corect după manual?

    1. Vidarea se face prin Schrader, cu robinetul de serviciu complet închis spre instalație
    2. Robinetul se pune front seated, ca vidul să se facă doar pe unitatea exterioară
    3. Vidarea prin Schrader e bună dacă robinetul rămâne back seated tot timpul
    4. Robinetul de serviciu se ține cu tija la mijloc, iar vidarea nu se face prin Schrader

    Răspuns: D — Manualul cere ca la vidare robineții de serviciu să fie cu tija în poziție de mijloc și interzice vidarea prin ventile Schrader. Front seated ar izola UE, deci nu ar vida tot circuitul.

13. ★ Un ucenic vrea să facă pump down iarna și pornește splitul pe încălzire, cu temperatura setată mare. Ce corectezi?

    1. Lași încălzirea, dar setezi temperatura foarte mică ca să pornească compresorul
    2. Pornești pe răcire la temperatură mare, ca unitatea să nu intre în degivrare
    3. Pornești pe răcire la temperatură foarte mică, ca agentul să fie strâns în UE
    4. Nu pornești aparatul; închizi robineții și agentul coboară singur în UE

    Răspuns: C — Pașii pump down cer pornirea în răcire la temperatură foarte mică, apoi închiderea robinetului de lichid. Pe încălzire valva cu 4 căi inversează circuitul, iar cu aparatul oprit compresorul nu împinge agentul în UE.

14. ★ Începi un pump down la un split. Unde legi furtunul manifoldului și ce robinet închizi primul, după ce presiunea s-a stabilizat?

    1. Furtunul pe lichid; închizi primul robinetul de aspirație cu imbusul
    2. Furtunul pe aspirație; închizi întâi robinetul de lichid (HP)
    3. Furtunul pe aspirație; închizi primul robinetul de aspirație cu imbusul
    4. Furtunul pe lichid; închizi ambii robineți în același timp cu imbusul

    Răspuns: B — Manometrul stă pe aspirație ca să vezi când ajungi la 0, iar primul se închide robinetul de lichid, ca agentul să se întoarcă prin aspirație în UE. Dacă închizi întâi aspirația, agentul nu mai poate fi adus în UE.

15. ★ Pe o unitate exterioară split vezi un robinet cu 2 căi și unul cu 3 căi. Unde se află fiecare?

    1. Cel cu 2 căi pe aspirație, cel cu 3 căi pe linia de lichid
    2. Cel cu 2 căi pe linia de lichid, cel cu 3 căi pe aspirație
    3. Ambele pe aspirație, unul pentru vid și unul pentru încărcare
    4. Cel cu 3 căi pe refulare, cel cu 2 căi pe linia de lichid

    Răspuns: B — Robinetul cu 3 căi (port exterior, interior, de serviciu) e pe aspirație, iar cel cu 2 căi e pe lichid. Inversarea lor e o confuzie frecventă.

16. ★ UI pornește și cere frig, dar în UE nu se aude contactorul anclanșând și nimic nu pornește. Alimentarea UE e prezentă. Ce verifici întâi?

    1. Partea HERM a condensatorului dublu din unitatea exterioară
    2. Partea FAN a condensatorului dublu din unitatea exterioară
    3. Legătura de pământ de la tablou la carcasa unității exterioare
    4. Cele 2 fire de comandă de la UI la bobina contactorului din UE

    Răspuns: D — UI alimentează bobina contactorului prin cele 2 fire de comandă; dacă bobina nu primește semnal, contactorul nu anclanșează. Condensatorul dublu contează abia după ce contactorul a închis, la pornirea motoarelor.

17. ★ La un split cu contactor, contactorul anclanșează și ventilatorul UE pornește, dar compresorul bâzâie și nu pornește. Pe ce parte a condensatorului dublu te uiți?

    1. Pe borna FAN, care servește la pornirea compresorului
    2. Pe borna HERM, care servește la pornirea compresorului
    3. Pe borna comună, legată direct la bobina contactorului
    4. Pe borna HERM, care servește la pornirea ventilatorului

    Răspuns: B — HERM e pentru pornirea compresorului, FAN pentru ventilator; ventilatorul merge, deci partea FAN e în regulă. Comunul e legat la T1 al contactorului, nu la bobină.

18. ★ Un client cu casă nouă vrea încălzire, răcire și apă caldă menajeră, instalare rapidă și cost redus-mediu. Ce tip de pompă de căldură se potrivește după surse?

    1. Aer-aer
    2. Sol-apă
    3. Apă-apă
    4. Aer-apă

    Răspuns: D — Aer-apă face încălzire, răcire și ACM, se instalează rapid și are cost redus-mediu. Aer-aer nu face ACM, iar sol-apă și apă-apă cer foraj sau studii și investiție mare.

19. ★ Un client are pânză freatică pe teren și vrea COP foarte stabil, deci alege o pompă apă-apă. Ce trebuie rezolvat înainte de instalare?

    1. Studiu hidrogeologic și avize
    2. Foraj vertical pentru colectori de sol
    3. Doar un rezervor tampon mai mare
    4. Degivrare cu gaz cald în unitatea exterioară

    Răspuns: A — Apa-apă folosește ape subterane sau de suprafață și necesită studiu hidrogeologic și avize. Forajul pentru colectori ține de sol-apă, nu de apă-apă.

20. ★ La o renovare clientul alege pompa de căldură pe aer pentru investiția mică. Ce dezavantaje trebuie să-i prezinți din start?

    1. Răcirea solului, spațiu pentru colectori și cost mare de execuție
    2. Îmbătrânirea puțului, reglementări de mediu și cost mare de execuție
    3. Nu merge la temperaturi scăzute și nu poate produce apă caldă menajeră
    4. Degivrare, zgomot, fluctuații și nevoie de planificare bună

    Răspuns: D — Sursa aer cere degivrare, face zgomot, are fluctuații și cere planificare foarte bună. Răcirea solului ține de sol, puțul de apă, iar aer-apă merge și la temperaturi scăzute și face ACM.

21. ★ De ce o pompă de căldură monobloc sol-apă are o eficiență mai mică decât un split?

    1. Are mult mai mult agent frigorific în circuitul din aparat
    2. Are compresorul montat afară, expus la temperaturi mici
    3. Are un schimbător suplimentar pe circuitul de apă sărată
    4. Nu permite intervenții pe circuit, deci nu se poate regla

    Răspuns: C — La monobloc tot circuitul e în aparat, cu puțin agent, iar eficiența scade din cauza schimbătorului suplimentar pe apă sărată. Mai mult agent are de fapt splitul, iar lipsa intervențiilor pe circuit nu e cauza pierderii.

22. ★ Un monobloc aer-apă e instalat în interior. Aerul rece evacuat ajunge înapoi la gura de admisie și performanța scade. Ce greșeală de montaj e?

    1. Curenții de aer se scurtcircuitează între admisie și evacuare
    2. Lipsește a doua unitate exterioară pentru evacuarea aerului
    3. Conductele de aer sunt prea bine izolate contra punților termice
    4. Aparatul nu are destul agent pentru lungimea conductelor de aer

    Răspuns: A — Monoblocul de interior are două conducte de aer și trebuie montat fără scurtcircuitarea curenților de aer. Izolația contra punților termice e cerută de sursă, nu e o greșeală.

23. ★ O casă are pompă de căldură și păstrează centrala pe gaz pentru zilele foarte reci. Cum se numește modul de funcționare?

    1. Monoenergetic
    2. Monovalent
    3. Bivalent
    4. Reversibil

    Răspuns: C — Bivalent/hibrid înseamnă pompă plus altă sursă, ca gazul. Monoenergetic adaugă doar o rezistență electrică, iar monovalent folosește numai pompa.

24. ★ Iarna vezi că degivrarea continuă mult după ce bateria UE s-a curățat complet de gheață. Ce efect are asta?

    1. Scade eficiența, degivrarea durând peste necesar
    2. Crește eficiența, pentru că bateria rămâne curată mai mult timp
    3. Nu contează, pentru că degivrarea e automată și se autoreglează
    4. Gheața se formează mai repede, deci degivrarea pornește prea târziu

    Răspuns: A — Degivrarea nu trebuie să dureze mai mult decât e nevoie, altfel scade eficiența. Faptul că e automată nu garantează reglajul corect; sursa cere verificarea periodică.

25. ★ Clientul reclamă că pompa lui are COP 4 în fișă, dar contorul de căldură pe un an arată mult mai puțin raportat la tot consumul. Ce îi explici?

    1. COP e media pe un an, deci diferența arată sigur un defect de agent
    2. COP e un punct de laborator; factorul sezonier ia tot consumul
    3. Factorul sezonier ignoră pompele de circulație, deci trebuie să iasă mai mare
    4. COP include rezistența electrică, iar contorul de căldură nu o include

    Răspuns: B — COP se măsoară în laborator într-un punct, doar pentru pompă, iar factorul sezonier raportează căldura pe 12 luni la tot consumul, inclusiv pompe de circulație și rezistență electrică. De aceea poate ieși mai mic fără defect.

26. ★ Traseul real UI-UE are 12 m, cu multe coturi și robineți. Folosind regula din curs, ce estimezi pentru randament?

    1. Lechiv = 12 m, deci randamentul nu scade deloc
    2. Lechiv ≈ 36-48 m, deci randament scăzut cu circa 25%
    3. Lechiv ≈ 36-48 m, deci randament scăzut cu circa 10%
    4. Lechiv ≈ 24 m, deci randament scăzut cu circa 10%

    Răspuns: C — Lungimea echivalentă e cam 3-4× cea reală, deci 36-48 m, iar la 40 m randamentul scade cu 10%. Pierderea de 25% corespunde la 120 m, iar lungimea reală singură subestimează traseul.

27. ★ De ce clienții cu split se plâng adesea de aer uscat în cameră?

    1. Splitul aduce prea mult aer proaspăt uscat de afară
    2. Degivrarea scoate umezeala din camera clientului
    3. Aparatele cu expansiune directă usucă mult aerul
    4. Ventilatorul UE extrage umezeala prin conductele de agent

    Răspuns: C — Sursa spune că aparatele cu expansiune directă usucă mult aerul. Aerul proaspăt e limitat la 20-30% din debit, deci nu el e cauza.

28. ★ Montezi o unitate exterioară cu compresor în aer liber, într-o zonă cu iarnă grea. Ce prevezi în plus după Manualul frigotehnistului?

    1. Copertină contra intemperiilor și, de regulă, rezistență de carter
    2. Copertină complet închisă, fără circulație de aer, ca să nu înghețe
    3. Doar rezistență de carter, copertina fiind inutilă la unitățile de afară
    4. Separator de lichid mutat în afara carcasei, ca să fie ușor de verificat

    Răspuns: A — Unitățile montate afară au nevoie de copertină/carcasă contra intemperiilor și de regulă de rezistență de carter. O carcasă care blochează aerul contrazice cerința de flux neobstrucționat.

29. ★ Vecinul se plânge că aude zumzetul pompei de căldură în tot peretele, deși unitatea exterioară e la câțiva metri. Ce corectezi la montaj?

    1. O pui pe amortizoare, ca vibrațiile să nu intre în structură
    2. Întorci unitatea spre vecin, ca aerul să nu lovească peretele
    3. Scoți fundația, ca unitatea să stea direct pe sol moale
    4. Mărești turația ventilatorului, ca să acopere zumzetul

    Răspuns: A — Zgomotul structural trece prin podea și pereți și de acolo în aer; UE se pune pe fundație și pe amortizoare, orientată în sens opus vecinilor. Fundația e necesară pentru scurgerea condensului și zăpadă.

30. ★ Un vecin reclamă zgomot de la pompa de căldură, dar reclamațiile apar când aparatul e oprit și vântul rotește ventilatorul. Cum tratezi situația?

    1. E zgomot structural: pui amortizoare și compensatoare pe conducte
    2. E defect de rulment: schimbi motorul ventilatorului din unitate
    3. E degivrare: reglezi sonda din unitatea exterioară
    4. „Sunet optic”: ascunzi ventilatorul sau schimbi amplasamentul

    Răspuns: D — Sunetul optic apare când vecinul vede ventilatorul rotindu-se; soluții sunt ascunderea lui, alt amplasament sau măsurarea împreună cu vecinul. Zgomotul structural ar exista doar cu aparatul pornit.

31. ★ Vrei să citești presiunea pe racordul de manometru al robinetului de pe un compresor cu 1 cilindru, dar axul e rotit complet antiorar și manometrul arată 0. De ce?

    1. Complet antiorar, linia e închisă și racordul de manometru e deschis
    2. Complet antiorar, racordul de manometru e închis
    3. Complet antiorar, toate cele trei racorduri comunică între ele
    4. Complet antiorar, compresorul e izolat, deci presiunea e zero

    Răspuns: B — Axul rotit complet antiorar închide racordul de manometru și lasă trecere liberă; poziția centrală face ca toate trei racordurile să comunice. Rotit orar spre partea brazată închide linia.

32. ★ La ce folosește frecvent supapa MOP (TXV) la instalațiile de aer condiționat?

    1. La limitarea presiunii de refulare la oprire
    2. La limitarea presiunii de aspirație
    3. La inversarea ciclului pentru degivrare
    4. La menținerea subrăcirii în condensator

    Răspuns: B — Supapa MOP e folosită la AC pentru a limita presiunea de aspirație la pornire. Inversarea ciclului e rolul valvei cu 4 căi.

33. ★ De ce filtrele deshidratoare pentru AC pot fi mai mici decât la refrigerare, la aceeași putere?

    1. Temperatura de condensare e mai mică, deci agentul reține mai puțină apă
    2. Circuitele AC nu au ulei, deci nu apar acizi care să încarce filtrul
    3. Evaporare mai caldă și umezeală mai mică în unitățile de fabrică
    4. Debitul de agent e mai mic, deci filtrul are mai puțin de reținut

    Răspuns: C — Manualul explică dimensiunea mai mică prin temperatura de evaporare mai mare și umezeala mai mică din unitățile făcute în fabrică. Condensarea de referință e aceeași, +45 °C, deci nu ea face diferența.

Lecția 11 · Instrumente și măsurători (33 întrebări)

1. Un termometru afișează cu rezoluție 0,1 °C. Ce poți spune despre precizia lui?

   1. Precizia este tot 0,1 °C
   2. Precizia poate fi de doar 2 K
   3. Precizia este mereu ±2% din scală
   4. Precizia nu mai contează

   Răspuns: B — Rezoluția nu înseamnă precizie: 0,1 °C rezoluție poate avea 2 K precizie.

2. Iarna aduci analizorul digital din duba rece într-un apartament cald. Ce faci?

   1. Îl conectezi imediat, e mai precis la rece
   2. Îl ții sub apă caldă să se încălzească
   3. Nu îl folosești imediat, ca să nu-l strice condensul
   4. Îl reglezi la zero și măsori direct

   Răspuns: C — Condensul poate strica instrumentele electronice aduse din frig în cameră caldă.

3. De ce manometrele de service au șurub de reglare a zeroului?

   1. Tubul Bourdon se deformează după mult timp la presiune mare
   2. Scala de temperaturi se schimbă cu agentul
   3. Presiunea atmosferică e mereu zero
   4. Furtunurile pierd agent la conectare

   Răspuns: A — După mult timp la presiune mare tubul Bourdon se deformează, deci zeroul trebuie corectat.

4. O conductă are 0,5 m² secțiune și viteza medie 3 m/s. Care e debitul?

   1. 1500 m³/h
   2. 3600 m³/h
   3. 6000 m³/h
   4. 5400 m³/h

   Răspuns: D — V = 0,5 × 3 × 3600 = 5400 m³/h.

5. De ce nu ajunge un singur punct pentru viteza aerului în conductă?

   1. Pentru că sonda se încălzește
   2. Viteza e mai mare la mijloc și mai mică la pereți
   3. Pentru că aerul își schimbă densitatea
   4. Pentru că EN 12599 interzice un punct

   Răspuns: B — Frecarea de pereți scade viteza acolo, deci se măsoară în grilă și se face media.

6. Vizorul după filtru arată bule, iar clientul cere să completezi agent. Ce e corect?

   1. Completezi până dispar bulele
   2. Schimbi doar vizorul
   3. Cauți cauza: cădere pe filtru, lipsă subrăcire sau agent puțin
   4. Mărești turația ventilatorului UE

   Răspuns: C — Bulele pot veni și din filtru sau subrăcire; nu se completează doar pentru bule.

7. Unde măsori umiditatea relativă într-o cameră?

   1. Lângă peretele exterior
   2. Lângă gura de refulare
   3. Chiar pe fereastră
   4. În mijlocul camerei

   Răspuns: D — Lângă pereții reci senzorul arată UR mai mare, deci măsori în mijloc.

8. De ce se folosesc transmițătoare de presiune fără furtunuri la măsurători de control?

   1. Ca să nu se piardă agent la conectare
   2. Pentru că sunt mai ieftine decât manometrele
   3. Pentru că arată vidul mai adânc
   4. Ca să poată fi folosite la azot

   Răspuns: A — Fără furtunuri nu se pierde agent la conectare.

9. ★ Un tehnician de la munte își reglează manifoldul analogic la zero în atelierul de la șes, apoi măsoară la o cabană la altitudine. Ce risc are?

   1. Nu are risc, analogicul compensează automat presiunea ambientală
   2. Presiunea ambientală diferă; analogicul se reajustează manual
   3. Riscul e doar de paralaxă, altitudinea nu contează la manometre
   4. Analogicul trebuie reajustat doar dacă temperatura agentului e sub zero

   Răspuns: B — Manometrele analogice necesită reajustare manuală la schimbarea presiunii ambientale (altitudine); compensarea automată e la manifoldul digital. Paralaxa e o eroare separată.

10. ★ Doi colegi citesc același manometru analogic, unul din față și unul din lateral, și calculează supraîncălzirea diferit. Ce explică diferența și ce o elimină?

    1. Eroare de altitudine; se reglează șurubul de zero între cele două citiri
    2. Eroare de rezoluție; ajunge un manometru analogic cu scală mai fină
    3. Vibrații ale unității; se oprește aparatul și se citește presiunea în repaus
    4. Paralaxă; manifoldul digital calculează SH automat

    Răspuns: D — Citirea din unghi dă eroare de paralaxă la afișaje analogice, iar manifoldul digital calculează SH/SC automat, fără erori de calcul sau paralaxă. Oprirea aparatului ar face măsurătoarea inutilă.

11. ★ Temperatura de refulare iese mult mai mică decât te așteptai. Constați că sonda e prinsă pe țeavă la aproape 1 m de compresor. Ce faci?

    1. Muți sonda pe racordul de aspirație al compresorului
    2. Muți sonda la 50 mm de racordul de refulare
    3. Lași sonda și aduni la valoare pierderea de pe țeavă
    4. Muți sonda la ieșirea din condensator, unde e mai stabil

    Răspuns: B — Senzorul departe de punct e o eroare tipică; refularea se măsoară la 50 mm de racordul de refulare. Aspirația e locul pentru gazul de retur, iar o corecție estimată nu e dată de surse.

12. ★ De ce la verificarea vidului se folosește vacuummetru, nu manometrul Bourdon din manifold?

    1. Vacuummetrul măsoară suprapresiunea; Bourdonul arată presiunea absolută a instalației
    2. Bourdonul nu coboară sub 0 bar, deci nu poate arăta deloc vid
    3. Vacuummetrul are șurub de zero, iar Bourdonul nu se poate regla
    4. Vacuummetrul dă presiunea absolută; Bourdonul, suprapresiunea

    Răspuns: D — Vacuummetrele măsoară presiunea absolută, iar Bourdonul arată suprapresiunea, cu scală de la -1 bar. Bourdonul coboară sub 0, dar nu dă presiunea absolută; șurubul de zero e cerut tocmai la manometrele de service.

13. ★ Vrei să verifici un termometru la 100 °C. Colegul bagă sonda direct în apa care fierbe. Ce e corect după manual?

    1. Sonda se bagă la 150–200 mm adâncime în apa care fierbe
    2. Sonda se pune în apă distilată rece, încălzită treptat
    3. Sonda se ține pe fundul vasului, unde temperatura e stabilă
    4. Sonda se ține chiar deasupra apei care fierbe

    Răspuns: D — La 100 °C manualul cere verificarea chiar deasupra apei care fierbe. Adâncimea de 150–200 mm ține de verificarea la 0 °C în gheață pisată.

14. ★ Trebuie să măsori umiditatea într-o cameră frigorifică rece și foarte umedă. Ai la dispoziție un psihrometru și un higrometru electronic. Ce alegi?

    1. Higrometrul electronic; psihrometrul nu e sigur aici
    2. Psihrometrul, pentru că e cel mai precis la umiditate mare
    3. Psihrometrul, dacă îl reglezi întâi cu o cârpă udă 2 ore
    4. Oricare, dacă măsori lângă peretele rece al camerei

    Răspuns: A — Psihrometrul nu e de încredere la temperaturi mici și umiditate mare; se folosește higrometru cu păr sau electronic. Reglajul cu cârpă udă ține de higrometrul cu păr, iar lângă pereți reci UR iese mai mare.

15. ★ Măsori 2 bar. Ai două manometre: A cu ±2% din valoarea citită, B cu ±2% din capătul scalei de 50 bar. Care e mai bun și de ce?

    1. A: eroarea e ±0,04 bar, față de ±1 bar la B
    2. B: eroarea e ±0,04 bar, față de ±1 bar la A
    3. Sunt egale, amândouă au aceeași clasă de ±2%
    4. A: eroarea e ±1 bar, față de ±0,04 bar la B

    Răspuns: A — ±2% din citire la 2 bar înseamnă 0,04 bar, iar ±2% din 50 bar înseamnă 1 bar la orice citire. Manualul spune explicit că ±2% din citire e mai bun decât din capătul scalei.

16. ★ La un compresor rece (circa 25 °C), de 230 V, măsori 25 Ω între M și S. Clientul întreabă dacă are scurtcircuit parțial. Ce răspunzi?

    1. Da, orice valoare sub 100 Ω arată scurtcircuit parțial
    2. Nu, orice valoare între 10 și 100 Ω exclude scurtcircuitul
    3. Da, între M și S trebuie să fie întrerupt la compresor rece
    4. Nu poți spune sigur fără valorile exacte din fișa tehnică

    Răspuns: D — Valorile tipice sunt circa 10–100 Ω, dar pentru un scurtcircuit parțial ai nevoie de valorile exacte din fișa tehnică. Intervalul tipic nu exclude un scurtcircuit parțial.

17. ★ Un electroventil nu deschide. Colegul vrea să scoată bobina de pe ventil ca să vadă dacă e magnetizată, cu instalația sub tensiune. Ce faci?

    1. Folosești un detector de câmp magnetic sau ridici bobina
    2. Scoți bobina sub tensiune și verifici dacă atrage o șurubelniță
    3. Deconectezi bobina și măsori tensiunea la bornele ventilului
    4. Scoți bobina sub tensiune și o pui pe alt ventil identic

    Răspuns: A — Bobina se verifică cu un detector de câmp magnetic sau ridicând-o să simți rezistența; nu se scoate cât are tensiune, pentru că se arde. Deconectarea nu arată dacă bobina lucrează.

18. ★ Într-o cameră frigorifică, termostatul e montat direct pe peretele exterior rece, într-un colț fără circulație de aer. Diferențialul real e mai mare decât cel setat. Ce corectezi?

    1. Micșorezi diferențialul setat cu 2–3 °C și îl lași pe loc
    2. Îl lași pe perete și pui pastă conductoare sub senzor
    3. Îl muți în afara camerei, într-o încăpere mai rece
    4. Îl muți în curent de aer, pe placă izolatoare

    Răspuns: D — Circulația slabă în jurul senzorului mărește diferențialul cu 2–3 °C, iar termostatul nu se montează pe perete rece, ci pe placă izolatoare. Pasta conductoare e pentru senzor în teacă.

19. ★ Montezi senzorul unui termostat într-o teacă și citirile reacționează lent și cu abatere. Ce ai uitat?

    1. Placa izolatoare dintre teacă și țeavă
    2. Pasta conducătoare de căldură în teacă
    3. Bucla de picurare de pe cablul senzorului
    4. Reglajul zero cu gheață pisată în teacă

    Răspuns: B — Pentru senzorul montat în teacă manualul cere pastă conducătoare de căldură. Placa izolatoare e pentru termostatul montat pe perete.

20. ★ Un termostat cu încărcătură de vapori controlează o cameră frigorifică mare, dar corpul lui e montat afară, iarna, într-un loc mai rece decât camera. Ce se întâmplă?

    1. Nimic, încărcătura de vapori răspunde doar la senzorul din cameră
    2. Termostatul reacționează mai rapid, ceea ce e bine la camere mari
    3. Burduful devine cea mai rece parte și reglajul se strică
    4. Diferențialul scade cu 2–3 °C, deci reglajul devine mai fin

    Răspuns: C — La încărcătura de vapori burduful trebuie să fie cea mai rece parte a senzorului și termostatul nu se montează în încăperi mai reci decât camera. Altfel semnalul vine din locul greșit.

21. ★ Alegi un termostat pentru o cameră frigorifică mică, unde temperatura variază repede (peste 0,2 K/min). Ce încărcătură alegi?

    1. Cu absorbție
    2. Cu vapori
    3. Cu vapori și burduf izolat
    4. Cu contacte aurite

    Răspuns: A — Încărcătura cu absorbție e pentru variații rapide (>0,2 K/min, camere mici), cea cu vapori pentru variații lente în camere mari. Contactele aurite țin de semnale slabe, nu de încărcătură.

22. ★ Reglezi un presostat KP după scala lui și unitatea nu oprește la valoarea citită pe scală. Ce concluzie tragi?

    1. Presostatul e defect, pentru că scala KP e etalonată exact din fabrică
    2. Scalele KP sunt orientative; verifici cu presiune reală
    3. Scala e corectă, dar trebuie citită la temperatura de saturație
    4. Presostatul trebuie reglat doar cu instalația vidată, la 0 bar

    Răspuns: B — Manualul spune că scalele KP sunt doar orientative și că presostatele se pot regla cu butelie de aer comprimat. O abatere față de scală nu înseamnă automat defect.

23. ★ Preiei un regulator KVP 12–22 și nu ai manometru la tine. Vrei să afli dacă e încă la reglajul din fabrică. Ce faci?

    1. Numeri turele șurubului până la capăt și le înmulțești cu 2,5 bar
    2. Citești reglajul pe scala gradată de pe corpul regulatorului
    3. Măsori distanța x de la capătul ventilului la capătul șurubului
    4. Demontezi regulatorul și îi verifici arcul pe banc

    Răspuns: C — Reglajul din fabrică se află măsurând distanța x (la KVP 12–22: 13 mm), iar reglajul fin se face apoi mereu cu manometru. 2,5 bar/tură e pentru KVR, la KVP e 0,45 bar/tură.

24. ★ Într-o conductă, media pe cele 4 cadrane dă 4, 5, 6 și 5 m/s. Câte puncte de măsură îți trebuie pentru imprecizie ±15%?

    1. U = 20%, deci 8 puncte
    2. U = 40%, deci 8 puncte
    3. U = 20%, deci 20 de puncte
    4. U = 40%, deci 20 de puncte

    Răspuns: D — U = (vmax − vmin) / vmedie = (6 − 4) / 5 = 40%, iar la U = 40% și ±15% sunt necesare 20 de puncte. 8 puncte corespund lui U = 20%.

25. ★ Măsori debitul într-o conductă circulară. Ce metodă și ce dispunere a punctelor folosești?

    1. Axa centroidală, două planuri la 90°
    2. Metoda trivială: zone egale, un singur plan de măsură
    3. Axa centroidală: puncte egal distanțate, un singur plan
    4. Un punct la 1/3 din diametru, unde e viteza medie

    Răspuns: A — La conducte circulare se folosește metoda axei centroidale, cu inele de arie egală și două planuri la 90°. Metoda trivială e pentru conducte dreptunghiulare, iar viteza medie la 1/3 e valabilă doar la curgere laminară.

26. ★ Într-o locuință, măsurătoarea arată debit de aer mult sub valoarea proiectată pe un traseu cu aer umidificat. Ce risc semnalezi?

    1. Consum mare la ventilatoare și curenți de aer în încăperi
    2. CO2 mare și risc igienic în conducte
    3. Condens pe conductele de agent din unitatea exterioară
    4. Aer prea uscat, pentru că umidificatorul nu mai lucrează

    Răspuns: B — Debitul prea mic înseamnă CO2 mare și risc igienic în conductele cu aer umidificat. Consumul mare și curenții de aer apar la debit prea mare.

27. ★ La unitatea centrală de ventilație ai măsurat presiunea diferențială pe ștuțurile din fabrică. Cum ajungi de aici la debit?

    1. Înmulțești presiunea diferențială cu aria conductei și cu 3600
    2. Împarți presiunea la viteza medie măsurată cu elicea
    3. Folosești factorul K de pe plăcuță sau curba ventilatorului
    4. Aplici U = (vmax − vmin) / vmedie pe valoarea citită

    Răspuns: C — Factorul K al producătorului sau curba ventilatorului transformă presiunea diferențială în debit. Formula A × v × 3600 cere viteză, nu presiune.

28. ★ Ai o sondă de temperatură cu diametrul de 4 mm și o introduci 10 mm în conducta de aer, perpendicular. Ce e greșit?

    1. Imersia e prea mare: maxim 10 mm, ideal 5 mm
    2. Imersia e corectă, doar unghiul trebuie schimbat
    3. Imersia e prea mică: minim 20 mm, ideal 40 mm
    4. Imersia e prea mică: minim 40 mm, ideal 60 mm

    Răspuns: C — Adâncimea ideală e 10 × diametrul sondei, minim 5 ×, deci 40 mm ideal și 20 mm minim. Montajul perpendicular e comod, dar mai imprecis decât în cot sau cu fața spre flux.

29. ★ Cauți traseul țevilor de încălzire în pardoseală cu camera termografică, dar imaginea iese aproape uniformă. Ce ajustezi?

    1. Treci scala pe manual și reglezi intervalul și nivelul
    2. Lași scala pe automat, ca aparatul să găsească singur diferențele
    3. Mărești rezoluția peste 160 × 120 pixeli din meniu
    4. Măsori de la distanță mai mare, ca să intre toată camera

    Răspuns: A — În automat diferențele mici de temperatură se pot pierde, deci scala se reglează manual. 160 × 120 pixeli e cerința minimă a camerei, nu un reglaj din meniu.

30. ★ Vrei să afli dacă ventilatoarele unei unități consumă normal, pentru a judeca uzura. Ce instrument folosești?

    1. Megohmmetru pe bornele motorului oprit
    2. Anemometru cu elice la gura de refulare
    3. Wattmetru RMS sau clește ampermetric
    4. Manifold digital pe porturile de serviciu

    Răspuns: C — Consumul ventilatoarelor se măsoară cu wattmetru RMS sau clește ampermetric, iar curentul arată uzura și eficiența. Anemometrul dă viteza aerului, nu consumul.

31. ★ Pe manifoldul analogic VALUE, de ce nu legi manometrul albastru pe partea de înaltă presiune a unui aparat cu R410A?

    1. Scala de joasă merge până la 38 bar, iar cea de înaltă până la 55 bar
    2. Scala de joasă merge până la 55 bar, iar cea de înaltă până la 38 bar
    3. Scala de joasă are doar inHg, deci nu arată presiuni pozitive
    4. Manometrul albastru nu are scală pentru R410A, doar pentru R22

    Răspuns: A — Manometrul de joasă VALUE merge de la −30 inHg la 38 bar (550 psi), iar cel de înaltă până la 55 bar (800 psi). Joasa are și scală R410A, deci problema e limita de presiune.

32. ★ La proba cu azot, regulatorul arată pe un manometru o valoare foarte mare și pe celălalt 250 psi. Colegul se sperie că a pus prea mult azot în instalație. Ce îi explici?

    1. Unul arată joasa instalației, celălalt înalta instalației
    2. Unul arată conținutul buteliei, altul presiunea setată
    3. Valoarea mare e presiunea din instalație, deci trebuie redusă
    4. Ambele arată presiunea setată, în unități diferite

    Răspuns: B — Regulatorul de azot are 2 manometre: conținutul buteliei și presiunea setată. Presiunile de joasă și înaltă ale instalației se citesc pe manifold.

33. ★ Lucrezi pe teren, departe de dubă, iar bateriile instrumentelor digitale s-au descărcat. Ai nevoie doar de o verificare rapidă a presiunilor. Ce folosești?

    1. Manifoldul digital pe alimentarea unității, fără baterii
    2. Termometrele clește fără fir, care citesc și presiunea
    3. Manifoldul analogic, fără baterie și robust
    4. Transmițătoarele de presiune fără furtunuri, fără baterie

    Răspuns: C — Analogicul nu are baterie, e robust și bun pe teren pentru verificări rapide. Termometrele clește dau temperatură, iar transmițătoarele fără fir sunt tot electronice.

Lecția 12 · Montaj: țevi, brazare, probă cu azot (33 întrebări)

1. Cât de repede trebuie făcută o brazare după surse?

   1. În cel mult 60 s
   2. Sub 15 s
   3. Între 30 și 45 s
   4. Cât durează până se răcește fluxul

   Răspuns: B — Aliajul se adaugă la temperatura de topire, fără exces, iar brazarea se face repede, sub 15 s.

2. Trebuie să brazezi o îmbinare alamă pe cupru. Ce alegi?

   1. Cupru-fosfor fără flux
   2. Aliaj cu staniu și plumb
   3. Aliaj cu argint și flux amestecat cu alcool
   4. Cupru-fosfor cu flux amestecat cu apă

   Răspuns: C — Aliajul cu argint cu flux îmbină metale diferite; cupru-fosfor merge doar cupru pe cupru.

3. De ce sufli azot prin liniile tăiate la înlocuirea compresorului?

   1. Ca resturile de agent să nu se descompună la brazare
   2. Ca să răcești țeava mai repede
   3. Ca să verifici etanșeitatea compresorului nou
   4. Ca să împingi uleiul în condensator

   Răspuns: A — Azotul uscat scoate resturile de agent, care altfel se descompun la căldura brazării.

4. Ai pus azot la 250 psi. După 30 de minute presiunea a scăzut. Ce concluzionezi?

   1. Azotul s-a răcit, e normal
   2. Regulatorul e defect, repeți proba
   3. Trebuie mărită presiunea peste maximul unității
   4. Există o scurgere; o cauți cu spumă și o repari prin brazare

   Răspuns: D — Căderea presiunii înseamnă scurgere; reparația se face prin brazare.

5. De ce piesele aduse din frig se lasă să ajungă la temperatura camerei înainte de deschidere?

   1. Ca să se dilate țeava pentru evazare
   2. Ca să nu condenseze umezeală în ele
   3. Ca să se topească mai ușor aliajul
   4. Ca să scadă presiunea gazului protector

   Răspuns: B — Piesele reci deschise în aer cald condensează umezeală în interior.

6. Unde se leagă furtunul galben la proba cu azot?

   1. La portul de înaltă presiune
   2. La portul de joasă presiune
   3. La ieșirea regulatorului de azot
   4. La pompa de vid, permanent

   Răspuns: C — Albastrul merge la joasă, roșul la înaltă, galbenul la ieșirea regulatorului.

7. La montaj găsești țeava de cupru aplatizată la ieșirea din peretele izolat. Ce problemă creează?

   1. O restricție în circuit
   2. O pierdere de izolație fonică
   3. O supraîncălzire a refulării prin frecare
   4. Nicio problemă, dacă nu curge

   Răspuns: A — Țeava strivită la ieșirea din perete este un defect de montaj: restricție.

8. De ce nu tai țevile de cupru lăsând bavuri în ele?

   1. Bavura crește lungimea echivalentă
   2. Bavura împiedică evazarea la mărimea corectă doar
   3. Bavura se oxidează la brazare
   4. O bavură poate avaria compresorul

   Răspuns: D — Manualul spune că o bavură poate avaria compresorul, deci se debavurează interior și exterior.

9. ★ De ce compresorul și filtrul se montează ultimele, chiar înainte de vidare?

   1. Ca să nu încurce la proba de presiune cu azot
   2. Ca să poată fi alese după lungimea finală a țevilor
   3. Ca să stea cât mai puțin expuse la umezeală
   4. Ca să fie montate după încărcarea cu agent

   Răspuns: C — Manualul cere lucru rapid, compresor și filtru montate ultimele, înainte de vid, și închiderea oricărei deschideri în pauze, ca umezeala să nu intre. Încărcarea vine după vid, deci nu înaintea lor.

10. ★ O instalație are sarcină care variază mult, iar vaporizatorul e cu câțiva metri mai jos decât compresorul. Ce prevezi pe urcarea de aspirație?

    1. O singură urcare mai groasă, fără sifoane de ulei
    2. Urcare dublă pe refulare, cu pantă spre compresor
    3. Urcare dublă, cu sifoane de ulei la fiecare 1,5–5 m
    4. Sifon de ulei doar la vârful urcării, sub compresor

    Răspuns: C — Pe urcările de aspirație se pun sifoane de ulei la fiecare 1,5–5 m, iar unde sarcina variază mult se pun urcări duble. O țeavă mai groasă scade viteza și returul uleiului.

11. ★ La un grup Maneurop ai o ascendentă de aspirație de 6 m, cu arc U jos și arc P sus. Ce lipsește după manual?

    1. Nimic, arcul U jos ajunge pentru orice înălțime
    2. Un al doilea arc P, pentru că maximul e 6 m fără el
    3. Un al doilea arc U, pentru că maximul e 4 m fără el
    4. Un filtru pe ascendentă, ca uleiul să nu revină

    Răspuns: C — Ascendenta cu arc U jos și P sus are maximum 4 m fără al doilea U. Arcurile P se pun sus, nu rezolvă returul pe înălțime.

12. ★ Colegul pune ulei pe rola tăietorului ca să taie mai ușor țeava de cupru pentru frig. Ce e greșit?

    1. Nimic, uleiul frigorific pe rolă e permis dacă e același cu cel din compresor
    2. Tăierea se face fără lubrifiant, țeava rămânând curată
    3. Trebuie folosit ferăstrăul cu lubrifiant, nu tăietorul
    4. Uleiul e permis, dar țeava se suflă apoi cu aer comprimat obișnuit

    Răspuns: B — Manualul cere tăierea fără lubrifiant și țeavă curată și uscată. Aerul comprimat obișnuit e interzis, fiind prea umed.

13. ★ La brazarea cu aliaj cu argint, colegul întinde fluxul pe toate îmbinările dimineața și brazează după-amiază. Ce corectezi?

    1. Fluxul se pune cu o zi înainte, ca să pătrundă în rost
    2. Fluxul se pune chiar înainte de brazare, cât mai puțin
    3. Fluxul se amestecă cu apă, ca să nu se usuce până după-amiază
    4. Fluxul nu se folosește deloc cu aliajele cu argint

    Răspuns: B — Fluxul pentru aliajul cu argint se amestecă cu alcool, niciodată cu apă, se pune chiar înainte de brazare și se folosește cât mai puțin. Fără flux se lucrează doar cu aliajul cupru-fosfor pe cupru.

14. ★ Un ucenic topește aliajul în flacără și îl lasă să picure din belșug pe îmbinarea încă rece. Ce riscă?

    1. Nimic, aliajul în exces se scurge singur din rost
    2. Doar oxizi pe exterior, care se spală cu apă caldă
    3. Îmbinare proastă și înfundare prin exces de aliaj
    4. Supraîncălzirea azotului care curge prin țeavă

    Răspuns: C — Aliajul se adaugă doar când piesele ajung la temperatura de topire și fără exces, altfel apare risc de înfundare; îmbinările prost brazate provoacă blocaje și scurgeri. Apa caldă spală fluxul de pe exterior, nu repară îmbinarea.

15. ★ Ai terminat o brazare cu flux și pe exteriorul îmbinării au rămas resturi de flux. Ce faci?

    1. Îl lași, pentru că protejează îmbinarea de coroziune
    2. Speli fluxul de pe exterior cu apă caldă
    3. Îl încălzești din nou până se arde complet
    4. Îl ștergi cu ulei frigorific, ca să nu intre în țeavă

    Răspuns: B — Fluxul de pe exterior se spală cu apă caldă, iar fluxul rămas trebuie îndepărtat. Reîncălzirea ar supraîncălzi îmbinarea.

16. ★ Brazezi un filtru deshidrator cu racorduri de cupru. Cum trece azotul și cum protejezi filtrul?

    1. Azot în sens invers filtrului, pânză uscată, flacăra direct pe corp
    2. Azot în sensul filtrului, pânză umedă, flacăra departe
    3. Azot în sensul filtrului, fără pânză, flacăra pe carcasa filtrului
    4. Fără azot, ca să nu se umezească sita, și pânză umedă pe filtru

    Răspuns: B — La brazarea filtrului azotul curge în sensul filtrului ca să protejeze sita de poliester, cu pânză umedă în jur și flacăra departe. Fără azot se formează oxizi.

17. ★ Trebuie să brazezi un ventil electromagnetic EVRA 40 pe conductă. Ce faci ca să nu strici etanșările?

    1. Îl brazezi montat, încălzind puternic doar corpul ventilului
    2. Lași bobina montată și alimentată, ca ventilul să stea deschis
    3. Îl brazezi fără azot, ca să nu răcească O-ringurile
    4. Scoți corpul ventilului înainte, ca să protejezi O-ringurile

    Răspuns: D — EVR/EVRA/EVH se pot braza fără demontare dacă eviți încălzirea, dar la EVRA 32/40 corpul se scoate ca să protejeze O-ringurile. Bobina nu se scoate sau alimentează fără rost.

18. ★ Strângi o piuliță pe racordul unui ventil montat pe conductă, cu o singură cheie. Țeava începe să se răsucească. Ce ai uitat?

    1. Contra-forța: a doua cheie pe partea opusă a ventilului
    2. Strângerea în cruce în 4 pași, ca la flanșe
    3. Ungerea filetului cu flux înainte de strângere
    4. Contra-forța: a doua cheie pe aceeași parte

    Răspuns: D — Manualul cere contra-forță cu două chei pe aceeași parte a ventilului. Strângerea în cruce în pași e pentru flanșele DCR.

19. ★ Trebuie să îmbini o țeavă de 5 mm într-un racord de 6,5 mm. Ce soluție dă manualul?

    1. Umpli diferența cu aliaj, fiind sub 0,3 mm
    2. Folosești un tub adaptor 5/6,5 mm
    3. Evazezi țeava de 5 mm până la 6,5 mm
    4. Umpli diferența cu flux și aliaj cu argint

    Răspuns: B — Umplerea cu aliaj e admisă doar pentru adaptări de cel mult 0,3 mm; aici diferența e 1,5 mm, deci se folosește tub adaptor 5/6,5 mm.

20. ★ Montezi un presostat cu capilar pe compresor și lași capilarul să atârne liber, prins doar la un capăt. Ce risc apare?

    1. Capilarul se încălzește și presostatul oprește mai devreme
    2. Capilarul colectează ulei, iar presostatul nu mai anclanșează
    3. Nu e risc, capilarul liber absoarbe vibrațiile compresorului
    4. Capilarul se poate rupe și se pierde încărcătura

    Răspuns: D — Capilarul se încolăcește și se leagă ca ansamblul să vibreze ca un tot, sau face buclă liberă fixată de ambele părți; capilarul rupt pierde toată încărcătura. Lăsat liber nu absoarbe vibrații, ci se rupe.

21. ★ Racordul unui presostat e făcut pe partea inferioară a țevii, într-o zonă rece. Presostatul reglează instabil. Ce explică asta?

    1. Uleiul se ridică în burduf și mărește presiunea citită
    2. Racordul de jos citește presiunea statică a lichidului, deci mai mare
    3. Lichidul se adună în burduf și afectează reglarea și amortizarea
    4. Frigul face scala presostatului orientativă, nu exactă

    Răspuns: C — Racordul se face astfel încât lichidul să nu se adune în burduf, deci nu pe partea inferioară și nu în curent rece; lichidul afectează reglarea și amortizarea pulsațiilor. Scalele KP sunt oricum orientative, dar asta nu explică instabilitatea.

22. ★ Înainte de testul de presiune constați că un electroventil NC nu are bobina montată. Ce faci?

    1. Îl lași închis, pentru că testul se face doar pe tronsoane
    2. Îl deschizi manual și lași axul așa pentru funcționare
    3. Îl deschizi manual și reînșurubezi axul înainte de pornire
    4. Scoți ventilul din circuit și pui o țeavă în locul lui

    Răspuns: C — La testul de presiune toate electroventilele trebuie deschise, cu bobină sau manual, iar axul manual se înșurubează la loc înainte de punerea în funcțiune. Lăsat deschis, ventilul nu mai poate închide.

23. ★ Adaugi țevi și vaporizator la un grup compresor-condensator nou, venit umplut cu gaz protector. Cum faci proba de scăpări pe partea adăugată?

    1. Cu azot, cu robineții grupului deschiși complet
    2. Cu agent colorant, cu robineții grupului închiși
    3. Cu heliu din grup, deschizând robineții grupului
    4. Cu azot, cu robineții grupului închiși

    Răspuns: D — Circuitul adăugat se verifică cu azot cu robineții grupului închiși; grupul e deja testat cu heliu, iar gazul protector trebuie eliminat. Agenții coloranți anulează garanția.

24. ★ Cum se strâng bolțurile unei flanșe de filtru DCR?

    1. În cruce, în 4 pași: 10%, 30%, 60%, 100% din cuplu
    2. În cerc, în 4 pași: 25%, 50%, 75%, 100% din cuplu
    3. În cruce, direct la 100% din cuplu, apoi verificare
    4. În cerc, în 2 pași: 50% și 100% din cuplu

    Răspuns: A — Manualul cere strângere în cruce în 4 pași (10%, 30%, 60%, 100%) și apoi verificare în aceeași ordine. Strângerea directă sau în cerc nu distribuie uniform garnitura.

25. ★ La un electroventil montat afară, cutia de borne a bobinei se umple de apă după ploaie. Ce a fost greșit la montaj?

    1. Lipsesc bucla de picurare sau O-ringul curat al bobinei
    2. Lipsește pasta conductoare între bobină și corpul ventilului
    3. Firul galben/verde a fost legat la faza bobinei
    4. Bobina a fost presată până la clic pe corpul ventilului

    Răspuns: A — Manualul cere cablu rotund, buclă de picurare, fără apă în cutia de borne și O-ring curat între corp și bobină. Presarea până la clic e corectă, iar galben/verde e împământarea.

26. ★ După înlocuirea bobinei, un electroventil EVR 20 NC nu mai deschide la diferență mare de presiune, deși la diferență mică merge. Ce bănuiești?

    1. Bobină greșită (AC/DC), care dă un MOPD mai mic
    2. Bobină cu tensiune prea mică, care se arde imediat
    3. Ventil NC înlocuit cu NO, care merge invers
    4. Lipsa contra-forței la strângerea ventilului

    Răspuns: A — O bobină greșită pe EVR 20 NC (AC cu armătură pătrată, DC rotundă) dă MOPD mai mic, deci ventilul nu deschide la diferențe mari. O bobină arsă nu ar merge nici la diferență mică.

27. ★ La proba de etanșeitate de la montaj, făcută cu agent la circa 2 bar, găsești o îmbinare care scapă. Ce urmează?

    1. Recuperezi agentul, repari îmbinarea și repeți proba
    2. Strângi îmbinarea sub presiune și treci la vidare
    3. Completezi agent până la presiunea de lucru și pornești
    4. Marchezi îmbinarea și o repari după încărcare

    Răspuns: A — Manualul cere: dacă sunt scăpări, recuperezi, repari și repeți proba. Vidarea sau încărcarea peste o scăpare cunoscută sar peste pasul de reparație.

28. ★ De ce la proba cu azot presiunea se crește treptat până la suprapresiunea admisă calculată?

    1. Ca defectele să iasă la iveală fără a depăși limita
    2. Ca azotul să se răcească și să nu mai crească presiunea în instalație
    3. Ca uleiul să fie împins din țevi înainte de vidare
    4. Ca manometrul de joasă să nu intre în zona RETARD

    Răspuns: A — Ghidul spune că presiunea se crește treptat până la suprapresiunea admisă calculată, ca defectele să iasă la iveală; depășirea presiunii maxime strică garniturile și creează scurgeri noi.

29. ★ La proba cu azot presiunea scade, dar spuma nu arată nimic pe îmbinările brazate. Unde cauți mai departe?

    1. Doar la îmbinările brazate, repetând spuma de mai multe ori
    2. La compresor, pentru că azotul trece prin supape
    3. Nicăieri, scăderea vine din răcirea azotului în țevi
    4. La filete, presetupe, aparate de măsură și garnituri

    Răspuns: D — Punctele vulnerabile includ îmbinările filetate, presetupele ventilelor, aparatele de măsură și control și garniturile de orice fel. Căderea presiunii la probă înseamnă scurgere.

30. ★ Seara trebuie să întrerupi o reparație pe circuit și reiei a doua zi. Ce faci cu instalația?

    1. O etanșezi sub mică suprapresiune de azot uscat
    2. O lași deschisă, dar acoperi capetele cu bandă
    3. O videzi și o lași în vid peste noapte
    4. O umpli cu aer comprimat uscat la presiune mare

    Răspuns: A — Dacă reparația se întrerupe, instalația se etanșează și se pune sub mică suprapresiune de azot uscat; deschisă nu stă mai mult de 15 minute. Vidul lăsat peste noapte nu e metoda din sursă.

31. ★ La un aparat nou, supraîncălzirea la aspirație iese mare, iar pe traseu vezi porțiuni de țeavă de aspirație cu izolația lipsă. Ce legătură are?

    1. Țeava neizolată pierde căldură și scade supraîncălzirea
    2. Țeava neizolată preia căldură și crește SH
    3. Izolația lipsă mărește subrăcirea, nu supraîncălzirea
    4. Izolația contează doar la linia de lichid, nu la aspirație

    Răspuns: B — Izolația slabă a aspirației aduce căldură nedorită din mediu, adică supraîncălzire pe aspirație. Aspirația e mai rece decât mediul, deci primește căldură, nu pierde.

32. ★ Un ucenic evazează țeava și strânge imediat piulița la forța finală, apoi o desface de câteva ori ca să ajusteze traseul. Ce greșește?

    1. Piulița se strânge doar la montajul final
    2. Evazarea trebuie făcută după strângerea piuliței
    3. Piulița trebuie strânsă în cruce, în 4 pași
    4. Evazarea se face cu presare cât mai puternică

    Răspuns: A — La evazare piulița se strânge doar la montajul final, iar presarea excesivă ecruisează cuprul. Strângerea în cruce în 4 pași e pentru flanșe DCR.

33. ★ La înlocuirea filtrului vechi alegi să îl debrazezi. Ce faci ca să nu contaminezi circuitul?

    1. Treci azot mult prin aspirație și încălzești carcasa până se desprinde
    2. Nu treci azot, ca să nu împingi umezeala din filtru în circuit
    3. Încălzești carcasa filtrului și lași aliajul să se răcească pe racord
    4. Azot puțin prin refulare spre condensator, carcasa rece

    Răspuns: D — La debrazare treci un debit mic de azot prin refulare spre condensator, nu încălzești carcasa filtrului, iar aliajul de pe ieșirea condensatorului se îndepărtează cu peria cât e încă lichid.

Lecția 13 · Vidarea instalației (33 întrebări)

1. Sub ce valoare trebuie să măsoare vacuumetrul?

   1. Sub 10 mbar
   2. Sub 1 mbar
   3. Sub 5 bar
   4. Sub 100 mbar

   Răspuns: B — Sursa cere un vacuummetru care măsoară sub 1 mbar.

2. De ce e periculoasă umiditatea rămasă în circuit?

   1. Crește debitul pompei de vid
   2. Scade presiunea de condensare
   3. Formează acid care atacă bobinajul compresorului
   4. Diluează agentul și crește încărcătura

   Răspuns: C — Umiditatea cu agent, ulei și căldură formează acid care atacă bobinajul.

3. De ce se începe treptat vidarea imediat după o probă de presiune?

   1. Ca să nu se piardă ulei din compresor
   2. Ca să nu se spargă vacuumetrul
   3. Ca să nu se încălzească pompa
   4. Ca să nu se închidă regulatoarele KV

   Răspuns: A — Vidarea bruscă cu debit mare poate trage uleiul afară din compresor.

4. Ai izolat pompa. În 30 de minute presiunea crește lent. Ce faci?

   1. Cauți imediat o scurgere la îmbinări
   2. Încarci agentul, vidul e bun
   3. Schimbi vacuumetrul
   4. Repeți vidarea, este umiditate

   Răspuns: D — Creșterea lentă indică umiditate, iar vidarea se repetă.

5. Verifici pompa cu furtunurile. Citirea nu se menține la 0,05 mbar. Ce faci?

   1. Prelungești furtunurile
   2. Schimbi furtunurile, robineții sau uleiul pompei
   3. Continui vidarea instalației
   4. Montezi ventile Schrader

   Răspuns: B — Dacă pompa cu furtunuri nu ține 0,05 mbar, se schimbă furtunurile, robineții sau uleiul.

6. Videzi o instalație cu regulatoare KVP și KVR noi. Ce faci înainte?

   1. Le lași așa, sunt deschise din fabrică
   2. Videzi prin racordurile lor de manometru
   3. Le deschizi rotind șurubul antiorar
   4. Le demontezi pe durata vidării

   Răspuns: C — KVP și KVR vin închise din fabrică și trebuie deschise la vacuumare.

7. Când ajunge vidarea pe o singură parte, prin tubul de proces?

   1. Când vaporizatorul și compresorul au volum mare
   2. Când instalația folosește R290
   3. Când pompa are o singură treaptă
   4. Când furtunurile sunt mai lungi de 1 m

   Răspuns: A — Vidarea unilaterală ajunge la volum mare; altfel se recomandă bilateral.

8. Cum lucrează de fapt o pompă de vid?

   1. Aspiră gazul printr-o forță de sucțiune
   2. Încălzește gazul până iese singur
   3. Creează presiune joasă, gazul curge spre ea și e evacuat
   4. Împinge azot care dislocă aerul

   Răspuns: C — Vidul nu e sucțiune; gazul curge spre presiunea joasă, e prins, comprimat și evacuat.

9. ★ Pompa e pe aspirație, iar vacuumetrul e montat chiar la racordul pompei. Citirea scade foarte repede. Ce problemă are această montare?

   1. Pompa trage uleiul din compresor prin furtunul scurt
   2. Nu arată vidul din punctul cel mai îndepărtat
   3. Vacuumetrul se decalibrează la vid foarte adânc
   4. Umezeala îngheață în furtun și blochează citirea

   Răspuns: B — Punctul cel mai îndepărtat de pompă, de exemplu linia de lichid, dă citirea reală; lângă pompă vidul pare mai bun decât e în circuit. Tragerea uleiului ține de începerea bruscă a vidării după proba de presiune, nu de locul vacuumetrului.

10. ★ De ce o pompă de vid în două trepte atinge un vid mai adânc decât una într-o treaptă?

    1. Are debit dublu, deci scoate mai mult gaz pe oră
    2. A doua treaptă reține umezeala înainte de evacuare
    3. Cele două camere lucrează în paralel pe același racord
    4. Prima treaptă evacuează în a doua, nu în atmosferă

    Răspuns: D — Camerele sunt legate în serie: ieșirea primei trepte împinge împotriva presiunii joase create de a doua, nu împotriva presiunii atmosferice. Nu e vorba de debit dublu sau de camere în paralel.

11. ★ De ce rotorul din camera de compresie a pompei de vid este montat excentric?

    1. Ca să echilibreze vibrațiile motorului electric
    2. Ca gazul prins să fie comprimat treptat
    3. Ca paletele să nu atingă pereții camerei
    4. Ca uleiul să ungă doar partea de evacuare

    Răspuns: B — Excentricitatea face ca volumul dintre palete să se micșoreze, gazul se comprimă până deschide supapa de evacuare. Paletele ating permanent peretele, împinse de arcuri.

12. ★ Ce rol are uleiul din camera de compresie a pompei de vid?

    1. Răcește motorul electric al pompei
    2. Absoarbe umezeala scoasă din circuitul frigorific
    3. Etanșează paletele pe peretele camerei
    4. Unge doar rulmenții arborelui pompei

    Răspuns: C — Un strat subțire de ulei etanșează contactul palete-perete. Motorul e răcit de ventilatorul de pe arbore, nu de ulei.

13. ★ Videzi un circuit care a stat deschis mult timp; presiunea coboară foarte greu. Ce ajută, conform surselor, la scoaterea umezelii?

    1. Încălzești zona cu flacăra lămpii de lipit
    2. Oprești pompa des, ca apa să se condenseze în furtun
    3. Pornești compresorul în timpul vidării
    4. Încălzești ușor cu lampă infraroșu

    Răspuns: D — La presiune joasă apa fierbe ușor, iar puțină căldură de la lampă sau pistol cu aer cald o ajută să se vaporizeze. Flacăra nu e soluția dată; oprirea pompei nu scoate apa.

14. ★ De ce vidarea scoate din circuit și apa, nu doar aerul?

    1. La presiune joasă apa fierbe și iese ca vapori
    2. Pompa aspiră picăturile de apă ca un aspirator puternic
    3. Uleiul pompei de vid absoarbe apa din circuit
    4. Filtrul deshidrator împinge apa spre pompă

    Răspuns: A — Scăzând presiunea, apa se evaporă ușor și vaporii sunt evacuați. Vidul nu e o forță de sucțiune care trage picături; gazul curge spre zona de presiune joasă.

15. ★ Ai făcut pump down și ai înlocuit vaporizatorul unui split. Agentul e în unitatea exterioară. Cum videzi?

    1. Cu robineții back seated, tot sistemul deodată
    2. Cu robinetul mid seated, ca să vezi tot circuitul
    3. Nu videzi, agentul împinge aerul afară la pornire
    4. Front seated, doar unitatea interioară

    Răspuns: D — Poziția front seated izolează unitatea exterioară și permite vidarea doar a unității interioare. Back seated ar deschide agentul stocat spre pompa de vid.

16. ★ La golire și vidare, un filtru montat vertical cu curgere ascendentă prelungește timpul. De ce?

    1. Agentul rămas în filtru trebuie întâi evaporat
    2. Desicantul absoarbe aerul și îl eliberează lent
    3. Sita moleculară nu lasă vaporii să urce
    4. Filtrul vertical crește căderea de presiune pe aspirație

    Răspuns: A — Cu curgere ascendentă lichidul rămâne în filtru și trebuie evaporat; cu curgere descendentă golirea și vidarea sunt rapide. Sita reține apa, nu blochează vaporii.

17. ★ La îndemână e racordul de manometru al unui KVP deja deschis. Poți vida instalația prin el?

    1. Da, dacă ai rotit șurubul antiorar
    2. Nu, racordul are orificii foarte mici
    3. Da, dar doar pentru partea de joasă
    4. Nu, racordul are ventil Schrader care se strică

    Răspuns: B — Manualul interzice vacuumarea prin racordurile de manometru ale KVP/KVR/KVD din cauza orificiilor foarte mici. Deschiderea antiorar e necesară, dar nu face racordul potrivit pentru vidare.

18. ★ La un grup MTZ, după vidul bilateral, pompa izolată 30 de minute nu arată nicio creștere a presiunii. Ce urmează?

    1. Încarci imediat agent prin robinetul de aspirație
    2. Rupi vidul cu aer uscat și pornești compresorul
    3. Deschizi robineții, rupi vidul cu azot și repeți
    4. Oprești pompa și lași circuitul în vid peste noapte

    Răspuns: C — Procedura: după testul reușit se deschid robineții, vidul se rupe cu azot și vidarea se repetă. Încărcarea directă sare peste a doua vidare.

19. ★ Usuci sub vid un compresor încălzit la 115–130 °C, dar are multă umezeală. Ce grăbește uscarea?

    1. Creșterea temperaturii peste 130 °C
    2. Păstrarea uleiului vechi, care leagă apa
    3. Vidare sub 0,05 mbar fără nicio oprire
    4. Câteva ruperi ale vidului cu azot

    Răspuns: D — La umezeală multă, câteva ruperi cu azot grăbesc uscarea. Uleiul se golește la început, iar temperatura dată e 115–130 °C.

20. ★ Videzi un frigider doar prin tubul de proces; refularea rămâne cu vid slab din cauza capilarului. Ce recomandă manualul?

    1. Spălare cu agent până la egalizare
    2. Prelungești vidarea până ajunge și refularea
    3. Crești debitul pompei la 20 m³/h
    4. Încălzești condensatorul cu flacăra

    Răspuns: A — Pe o singură parte vidul pe refulare se obține greu; se face spălare cu agent până la egalizarea presiunii, apoi vidare. Doar timp sau debit mai mare nu elimină diferența de presiune.

21. ★ Ai timp puțin; vidul final rămâne peste valoarea dorită, deși nu există scurgeri. Ce explică asta, conform manualului?

    1. Vacuumetrul montat pe linia de lichid, departe
    2. Furtunurile scurte și late folosite
    3. Agentul dizolvat în uleiul compresorului
    4. Pompa în două trepte în locul uneia

    Răspuns: C — Cu timp limitat, vidul final depinde de capacitatea pompei și de necondensabilele și agentul dizolvate în ulei. Celelalte variante sunt de fapt practici bune.

22. ★ Pompa trece testul, dar vidarea durează mult. Folosești furtun de 1/4" lung de 3 m, prin ventile Schrader. Ce schimbi?

    1. Furtun scurt, fără ventile Schrader
    2. Pompă de 20 m³/h, păstrând furtunul
    3. Uleiul pompei, păstrând aceleași racorduri
    4. Vacuumetrul, mutat lângă pompă

    Răspuns: A — Racordurile trebuie să fie largi, fără Schrader, iar furtunul de 1/4" maximum 1 m. O pompă mai mare nu compensează un racord îngust.

23. ★ La un frigider abia reparat răcirea se oprește repetat; încălzirea capilarului o repornește scurt timp. Ce a lipsit probabil?

    1. Agentul; capilarul rămâne fără lichid
    2. Filtrul de aspirație; uleiul astupă capilarul
    3. Vidarea atentă; umezeala îngheață în capilar
    4. Vacuumetrul; necondensabilele urcă condensarea

    Răspuns: C — Gheața din capilar care se deblochează la încălzire e semnul umezelii puține, des la sisteme abia reparate. Lipsa de agent nu se repară încălzind capilarul.

24. ★ Ai scos compresorul și vrei să usuci restul circuitului. Ce procedeu dă manualul?

    1. Vid pe aspirație sub 0,2 mbar, ținut 4 ore la cald
    2. Vid bilateral sub 10 mbar, rupt cu azot, repetat
    3. Suflare cu aer comprimat, apoi vid la 0,05 mbar
    4. Vid la 0,67 mbar o singură dată, fără rupere

    Răspuns: B — Fără compresor: vid simultan pe aspirație și refulare sub 10 mbar, rupt cu azot uscat, repetat. Varianta cu 0,2 mbar și 4 ore la cald e pentru uscarea compresorului.

25. ★ Ai terminat proba cu azot la o pompă de căldură nouă. Cum scoți azotul înainte de vidare?

    1. Complet, cu pompa de vid pornită de la început
    2. Nu îl scoți, pompa de vid îl preia
    3. Până la vid ușor, prin robinetul de joasă
    4. Până rămâne o ușoară suprapresiune

    Răspuns: D — Ghidul: azotul se evacuează doar până se menține o ușoară suprapresiune, apoi se leagă pompa de vid la furtunul galben. Pompa nu se pornește pe azotul sub presiune.

26. ★ La o pompă de căldură ai atins vidul final. Ce faci înainte de a lăsa agentul preîncărcat în circuit?

    1. Rupi vidul cu azot și scoți furtunurile
    2. Încarci din butelie cantitatea de pe plăcuță
    3. Oprești pompa și aștepți 30 min fără citire
    4. Documentezi testul, apoi deschizi valvele

    Răspuns: D — După vidul final și documentarea testului se deschid valvele, iar agentul preîncărcat intră în sistem. Ruperea cu azot ar reintroduce gaz în circuit.

27. ★ La un grup cu un cilindru ai vidat cu robineții 1 și 2 în poziție centrală. Ce faci înainte de a deconecta pompa?

    1. Închizi robineții și scoți furtunul imediat
    2. Treci ambele ventile spre baterie
    3. Rupi vidul cu azot prin racordul central
    4. Deschizi butelia și încarci lichid pe refulare

    Răspuns: B — Manualul cere conectarea ambelor ventile la baterie înainte de deconectarea pompei, apoi butelia se leagă la racordul central. Deconectarea directă lasă circuitul expus.

28. ★ Prima vidare pe o instalație comercială; electroventilul de pe lichid e nealimentat, deci închis. Ce se întâmplă?

    1. Electroventilul se arde din cauza vidului
    2. Vidul trage uleiul prin electroventil
    3. Porțiunea de după el nu se videază bine
    4. Nimic, vidul trece prin ventilul închis

    Răspuns: C — La primul vid se deschid toate ventilele, inclusiv electroventilele și ventilele automate complet; altfel secțiuni rămân nevidate.

29. ★ La proba de menținere după primul vid, o instalație mare pierde vid și nu știi unde. Ce faci?

    1. Treci la a doua vidare, care scoate ultimul aer
    2. Izolezi pe secțiuni, strângi și repeți
    3. Încarci agent și cauți cu spray
    4. Prelungești vidarea până citirea se stabilizează

    Răspuns: B — Dacă proba pierde, izolezi secțiuni, strângi și repeți. A doua vidare e pentru ultimul aer și umezeală, nu pentru a acoperi o neetanșeitate.

30. ★ La un compresor desfăcut găsești suprafețe cuprate. Ce problemă de vidare indică?

    1. Umezeală rămasă în circuit
    2. Necondensabile de peste 1% vol.
    3. Vidare prea rapidă după proba de presiune
    4. Pompa de vid fără protecție antiex

    Răspuns: A — Cuprarea suprafețelor compresorului e unul dintre efectele umezelii, alături de acizi și coroziune. Necondensabilele cresc condensarea și consumul.

31. ★ De ce se încălzește compresorul în timpul uscării sub vid?

    1. Căldura ajută apa din el să se evapore
    2. Uleiul rămas devine fluid și curge afară
    3. Vacuumetrul citește mai precis la cald
    4. Se verifică izolația bobinajului la cald

    Răspuns: A — Sub presiune joasă apa fierbe ușor, iar căldura grăbește vaporizarea. Uleiul se golește înainte, prin scurgere și clătire, nu prin încălzire.

32. ★ La uscarea compresorului rupi vidul cu azot de câteva ori. Ce faci cu vacuumetrul la aceste ruperi?

    1. Îl deconectezi
    2. Îl muți pe linia de lichid
    3. Îl lași conectat, arată presiunea azotului
    4. Îl închizi și îl calibrezi la zero

    Răspuns: A — Manualul cere deconectarea vacuumetrului la ruperile cu azot. Lăsat conectat, ar fi supus presiunii azotului.

33. ★ Pentru o măsurare de vid mai precisă la pompa de căldură, ce recomandă ghidul?

    1. Manometrul albastru de pe scala în bar
    2. Manometrul roșu cu scală negativă
    3. Manifold digital sau sondă de vid
    4. Traductorul de presiune de pe refulare

    Răspuns: C — Pentru vid precis se folosește manifoldul digital sau o sondă de vid care transmite la manifold sau aplicație. Manometrele analogice nu măsurează fin sub 1 mbar.